Un cercetător al Universității Duke are o nouă explicație pentru motivul pentru care acele zile nesfârșite ale copilăriei păreau să dureze mult mai mult decât acum, fizic.
Potrivit lui Adrian Bejan, J.A. Jones, profesor de inginerie mecanică la Duke, această discrepanță aparentă temporală poate fi pusă pe seama vitezei mereu încetinite la care imaginile sunt obținute și prelucrate de creierul uman, pe măsură ce corpul îmbătrânește.
Teoria a fost publicată online pe 18 martie în revista European Review. "Oamenii sunt adesea uimiți de cât de mult își amintesc din zilele care păreau să dureze o veșce în tinerețe", a spus Bejan. "Nu este faptul că experiențele lor au fost mult mai profunde sau mai semnificative, ci doar că au fost procesate «la foc rapid»", scrie Science Daily.
Bejan atribuie acest fenomen schimbărilor fizice ale corpului uman îmbătrânit. Pe măsură ce rețelele de nervi și neuroni încurcate devin mature, ele cresc în mărime și complexitate, ducând la formarea unor căi mai lungi pe care semnalele le străbat. Pe măsură ce aceste căi încep să îmbătrânească, ele se degradează, oferind mai multă rezistență la fluxul de semnale electrice.
Aceste fenomene fac ca viteza cu care noile imagini mentale sunt dobândite și procesate să scdă odată cu vârsta. Acest lucru este evidențiat de cât de des se mișcă ochii sugarilor în comparație cu adulții, a remarcat Bejan - deoarece copiii procesează imagini mai repede decât adulții, ochii lor se mișcă mai des, dobândind și integrând mai multe informații.
Rezultatul final este că, deoarece persoanele în vârstă vizionează mai puține imagini noi în aceeași cantitate de timp real, le pare ca și cum timpul trece mai repede. "Mintea umană simte schimbarea timpului când imaginile percepute se schimbă", a spus Bejan. "Prezentul este diferit de trecut, deoarece vizionarea mentală s-a schimbat. Zilele păreau să dureze mai mult în tinerețe, deoarece mintea tânără primește mai multe imagini în timpul unei zile decât aceeași minte la bătrânețe".
Vezi studiul original AICI.
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul.
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Acest obicei zilnic, imposibil de evitat, este un factor declanșator pentru AVC, iar cele mai expuse sunt femeile.
Acesta este primul semn al bolii Parkinson. Apare cu cel puțin 10 ani înaintea tremorului.
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Ce trebuie să faci după un AVC. Crește semnificativ șansele de recuperare.
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile și cu impact major.
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Aceste alimente îți distrug creierul în doar câteva zile. Cresc inflamația din corp.
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.