Boala Alzheimer nu apare brusc la bătrânețe. Conform unui studiu recent realizat de cercetătorii de la Mayo Clinic, progresia biologică a acestei afecțiuni începe mult mai devreme decât sugerează simptomele clinice. Schimbările subtile la nivelul creierului și markerii din sânge apar cu zeci de ani înainte ca pierderea memoriei să devină vizibilă.
Oamenii de știință au identificat o fază "ascunsă" care se declanșează, în multe cazuri, încă de la vârsta de 55-60 de ani. Studiul, publicat în Alzheimer’s & Dementia, oferă o cronologie clară a momentelor în care markerii biologici accelerează, oferind indicii vitale pentru depistarea timpurie și prevenție.
Cercetarea a analizat datele de la peste 2.000 de participanți și a concluzionat că există două intervale de vârstă esențiale în care riscul accelerează:
În jurul vârstei de 60 de ani, proteina numită amiloid începe să se acumuleze mult mai rapid în creier. Aceste proteine formează plăci care blochează comunicarea dintre neuroni. Tot în această perioadă, declinul cognitiv subtil devine detectabil prin teste specifice.
Între 68 și 72 de ani, semnele de deteriorare provocate de proteina tau și neurodegenerarea generală cresc brusc. Markerii din sânge (precum p-tau, NfL și GFAP) indică o accelerare a procesului de micșorare a creierului, în special în zonele responsabile pentru memorie.
Identificarea acestor momente critice permite medicilor să planifice mai bine intervențiile. Dr. Mingzhao Hu, profesor asistent la Mayo Clinic și prim autor al studiului, explică importanța acestor date.
"Acest studiu bazat pe populație oferă o viziune integrată a tiparelor legate de vârstă pentru mai mulți biomarkeri Alzheimer, măsurați prin sânge și imagistică. Prin estimarea vârstelor la care schimbările devin vizibile, rezultatele arată că multe dintre aceste mutații tind să se producă între sfârșitul vârstei de 50 de ani și începutul vârstei de 70 de ani", potrivit dr. Mingzhao Hu.
La rândul său, dr. Jonathan Graff-Radford, șeful secției de Neurologie Comportamentală la Mayo Clinic, subliniază rolul testelor de sânge.
"Pe măsură ce cercetarea asupra Alzheimer se mută către prevenție și tratament precoce, biomarkerii din sânge vor juca un rol central în identificarea persoanelor potrivite pentru aceste terapii. Faptul că știm când încep să se schimbe acești biomarkeri ne ajută să stabilim vârstele la care screening-ul de prevenție ar putea avea cel mai mare impact", a explicat dr. Jonathan Graff-Radford.
Unul dintre cele mai importante progrese menționate în studiu este eficiența testelor de sânge. Acestea au arătat tendințe similare cu scanările cerebrale costisitoare (PET), ceea ce înseamnă că monitorizarea populației ar putea deveni mult mai accesibilă.
Depistarea timpurie oferă pacienților și familiilor un avantaj enorm: timpul. Deși în prezent nu există un leac, diagnosticarea în faza "ascunsă" permite accesul la tratamente care pot încetini progresia bolii și oferă posibilitatea de a adopta schimbări în stilul de viață care protejează sănătatea creierului.
Cercetătorii de la Mayo Clinic avertizează că aceste date reprezintă tendințe generale la nivelul populației și nu prezic cu exactitate evoluția fiecărui individ în parte. Totuși, studiul pune bazele unor noi strategii de screening: