Alzheimerul, o boală a întregului organism. Nu afectează doar creierul – studiu
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Deși criticat de specialiști, amânarea alarmei este o practică globală surprinzător de comună. Dacă dimineața îți începi ziua apăsând butonul "amânare", nu ești singur. Deși majoritatea experților în somn descurajează această practică, un nou studiu relevă cât de frecventă este ea la nivel global.
Cercetătorii de la Mass General Brigham au analizat datele a peste 21.000 de persoane care folosesc aplicația Sleep Cycle, destinată monitorizării somnului. Concluziile sunt revelatoare: în aproape 56% dintre cele 3 milioane de sesiuni de somn analizate, a fost folosit butonul "amânare". În medie, utilizatorii au petrecut 11 minute suplimentare în pat după prima alarmă.
Comportamentul de amânare a alarmei variază în funcție de ziua săptămânii. Utilizatorii au fost mult mai predispuși să amâne alarma în zilele lucrătoare, în special de luni până vineri. În weekend, acest comportament a scăzut, probabil din cauza lipsei unei ore stricte de trezire.
"Mulți dintre noi amânăm alarma dimineața cu speranța că vom mai prinde "puțin somn", dar acest fenomen răspândit a fost puțin studiat în cercetarea somnului. Într-un eșantion global, am descoperit că mai mult de jumătate dintre sesiunile de somn se încheie cu amânarea alarmei, iar utilizatorii petrec în medie 11 minute între alarme înainte de a se trezi", a declarat Rebecca Robbins, PhD, autoarea principală a studiului, din cadrul Diviziei de Tulburări de Somn și Ritm Circadian de la Brigham and Women"s Hospital, potrivit Scientific Reports.
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii - FOTO: Freepik
Studiul a evidențiat și că persoanele care dorm mai puțin de cinci ore pe noapte sunt mai puțin predispuse să amâne alarma. Explicația cercetătorilor: acești indivizi, adesea presați de obligații profesionale, nu-și permit luxul de a mai sta în pat după prima alarmă.
În schimb, cei clasificați drept utilizatorii cronici de amânare a alarmei– adică cei care amână alarma în peste 80% din dimineți – petrec aproximativ 20 de minute în reprize de amânare. Aceștia au prezentat și cele mai neregulate programe de somn.
Geografic, cei mai mulți care amână alarma ceasului se regăsesc în SUA, Suedia și Germania, în timp ce Japonia și Australia au cele mai scăzute rate de folosire a acestui obicei.
Specialiștii atrag atenția că, deși pare inofensiv, amânarea alarmei poate avea efecte negative asupra calității somnului.
"Din păcate, amânarea alarmei întrerupe unele dintre cele mai importante faze ale somnului. Orele dinaintea trezirii sunt bogate în somn REM, o etapă esențială pentru funcționarea cognitivă și emoțională. Apăsarea butonului snooze va întrerupe aceste etape critice și îți va oferi doar somn superficial între alarme", explică Rebecca Robbins.
Sfatul experților este clar: mai bine setezi alarma la cea mai târzie oră posibilă și te ridici din pat la prima sonerie.
Deși amânarea alarmei poate oferi o senzație de confort imediat, studiile sugerează că pe termen lung acest obicei afectează calitatea somnului și starea generală de bine. Dacă vrei să începi ziua mai energic, soluția ar putea fi nu încă 10 minute în pat, ci un somn mai consistent și o trezire decisă, fără amânări.
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Acesta este considerat, de fapt, a fi primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani de zile înainte de pierderea memoriei.
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Acesta este cel mai rău lucru pentru creier. Îl macină în totalitate.
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Acești 10 factori cresc riscul de AVC și contribuie la gravitatea acestuia.
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.