Constant, la nivel mondial se înregistrează creşteri îngrijorătoare în ceea ce priveşte numărul afecţiunilor neurologice, statisticile arătând că aceste tendinţe alarmante sunt direct proporţionale cu multiplicarea factorilor de risc generată în mare parte de către fluctuaţiile economice, gradul educaţional al populaţiei sau de către schimbările climatice tot mai agresive.
Zeci de milioane de suferinzi
Anual, 17 milioane de cazuri noi de accident vascular cerebral se înregistrează la nivel mondial, alte 10 milioane de cazuri de traumatisme cranio-cerebrale apar în rândul populaţiei globului în fiecare an. Tot la scară mondială, peste 300.000 de persoane sunt diagnosticate anual cu boala Parkinson, înregistrându-se o incidenţă de 10 la 100.000, statisticile arătând că acum avem 6,5 milioane de pacienți cu această boală, se arată într-un comunicat al Societății pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN).
De asemenea, aceleași statistici oficiale arată că în prezent 25 de milioane în întreaga lume suferă de Alzheimer, dar și că sunt previziuni sumbre, numărul persoanelor afectate urmând să atingă pragul de 44 de milioane până în anul 2050, precizează sursa citată.
La toate acestea se poate adăuga şi capitolul vast al bolilor rare ce cuprinde între 5.000 şi 8.000 de maladii şi care afectează peste 3,5 milioane de oameni din populaţia lumii, un procent de 20% dintre aceste afecţiuni fiind de natură neurologică.
Neurologia românească, reprezentată în top
Reuniunea celor două mari evenimente din domeniul neurologiei - a XIV-a ediţie a Congresului Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii şi a XVI-a ediţie a Congresului Academy for Multidisciplinary Neurotraumatology - s-a bucurat de prezenţa a peste 200 de personalităţi ale lumii medicale neurologice mondiale din ţări precum SUA, Rusia, Germania, Israel, Polonia, Elveţia, Suedia, Austria, Italia, Spania şi România.
„Este remarcabil şi îmbucurător că neurologia românească, prin valorile sale, continuă să fie prezentă şi apreciată în cadrul unor astfel de dezbateri de top la care participă anual personalităţi ale cercetării ştiinţifice medicale, profesori neurologi şi neurochirurgi din întreaga lume, fapt ce demonstrează încă o dată că întreaga cercetare ştiinţifică neurologică din România şi aplicabilitatea acesteia în practica medicală sunt superpozabile celor din state cu un puternic grad de dezvoltare socio-economic", a arătat prof. dr. Dafin Mureşanu, preşedinte al Societății pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN) şi al Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare, citat în comunicat.
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.