Cercetătorii de la Centrul de Cercetare a Creierului Barcelonaβeta (BBRC), componenta de cercetare a Fundației Pasqual Maragall, în colaborare cu ISGlobal, au găsit o asociere între expunerea la poluarea aerului și niveluri mai ridicate de biomarkeri ai bolii Alzheimer, în special la persoanele cu nivel crescut de depunere de beta-amiloid în creier. Rezultatele studiului au fost publicate în jurnalul Environment International (link direct studiu).
„Constatările noastre indică faptul că particulele mici aflate în suspensie și gazele din aerul poluat, produse în principal de traficul rutier, pot fi un factor de risc de mediu pentru boala Alzheimer”, subliniază dr. Marta Crous Bou, una dintre autorii studiului și un colaborator științific al BBRC. Ea a arătat că studiul „oferă dovezi că poluarea aerului poate avea un efect special asupra persoanelor care au deja biomarkeri ai bolii, în acest caz, depunerea de beta-amiloid în creier și că expunerea poate contribui la avansarea sau progresia boala”.
Rezultatele acestui studiu indică faptul că o expunere mai mare la dioxid de azot și la particulele în suspensie cu un diametru de 2,5 microni sau mai puțin (PM2,5) este asociată cu niveluri mai mari de depunere a proteinei beta-amiloid în creier, o alterare biologică care are loc în Boala Alzheimer. Pe de altă parte, expunerile la aer poluat care conține particule PM10 (particule cu un diametru de 10 microni sau mai puțin) și particule PM2,5 au fost asociate cu niveluri mai mari de lumină a neurofilamentului (NfL) în lichidul cefalorahidian, un biomarker al leziunii neuronale. Descoperirile studiului sugerează, de asemenea, că efectul expunerii la poluanții atmosferici asupra nivelurilor de NfL a fost mai puternice la persoanele care poartă varianta genei APOE care este principala genă a factorului de risc pentru boala Alzheimer.
Aceste descoperiri sunt în concordanță cu ipotezele care sugerează că particulele fine, cum ar fi PM2.5, pot traversa bariera hemato-encefalică și pot ajunge la creier. Poluarea aerului este, de asemenea, una dintre cele mai răspândite surse de inflamație indusă de mediu și de stres oxidativ, doi factori implicați în procesele neurodegenerative.
Deși mecanismele implicate în aceste asocieri sunt încă puțin înțelese, concluziile acestui studiu întăresc dovezile științifice emergente că poluarea aerului poate fi un factor de risc în dezvoltarea bolii Alzheimer. „Este important de subliniat că acesta este un factor modificabil, și unul la care este expusă o mare parte a populației. Chiar dacă riscurile asociate sunt mici, o reducere a expunerii ar duce la o scădere a morbidității asociate acestei boli”, a explicat cercetătorul dr. Silvia Alemany, autor principal al studiului. „Studiile viitoare ne vor permite să demonstrăm dacă efectele sale sunt legate de progresia bolii”, a mai arătat ea.
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Această terapie ameliorează semnificativ simptomele pacienților cu Alzheimer. Medicii susțin că toți pacienții văd efecte benefice.
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Ce trebuie să faci după un AVC. Crește semnificativ șansele de recuperare.