Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Aceste conexiuni au fost descoperite de cercetători atunci când au comparat circa 200.000 de sportivi – schiorii de performanță care au participat la cursa de fond de la Vasaloppet între anii 1989 și 2010 -, cu o cohortă similară din populația generală. Rezultatele studiului din registrului populației, condus de cercetătorii de la Universitatea Lund din Suedia, împreună cu Universitatea Uppsala, au fost publicate recent în trei articole științifice.
„În calitate de neurocercetători, am avut ocazia unică de a analiza un grup excepțional de oameni foarte activi fizic pe parcursul a două decenii și am dezvăluit câteva rezultate interesante", spune Tomas Deierborg, liderul echipei de cercetare și profesor asociat la Universitatea Lund.
S-a arătat anterior că schiorii de la Vasaloppet, o cursă populară de schi de fond din Suedia, au un risc redus de a suferi un atac de cord, dar nu se știa care e situația pentru bolile creierului.
În grupul de schiori Vasaloppet (în total 197.685 de persoane) au existat cu 50% mai puține persoane afectate de demență vasculară decât în grupul de control (un număr total de 197.684 de persoane din populația genșerală). Pe de altă parte, cercetătorii au descoperit că riscul de a dezvolta boala Alzheimer nu a fost redus, lucru care contrazice studiile anterioare în domeniu care arată că activitatea fizică are un impact asupra Alzheimerului.
Două decenii după ce schiorii au concurat la cursa de schi Vasaloppet, 233 au dezvoltat demență (inclusiv demența vasculară și Alzheimer), 40 dintre aceste persoane au fost diagnosticate cu demență vasculară și 86 de persoane cu boala Alzheimer. În populația generală, 319 au dezvoltat demență, 72 au dezvoltat demență vasculară și 95 au dezvoltat demența Alzheimer, se arată în studiul publicat în jurnalul Alzheimer's Research & Therapy.
„Rezultatele indică faptul că activitatea fizică nu afectează procesele moleculare care provoacă boala Alzheimer, cum ar fi acumularea proteinei amiloide. Cu toate acestea, activitatea fizică reduce riscul de deteriorare vasculară la creier, precum și la restul corpului", spune cercetătorul de memorie Oskar Hansson, profesor de neurologie la Universitatea Lund.
Cercetătorii au văzut rezultate similare când au studiat 20.000 de subiecți în studiul populației numit Malmö Diet and Cancer. Participanții care erau cei mai activi fizic aveau un risc mai mic de a dezvolta demență vasculară, în concordanță cu rezultatele găsite în cohorta Vasaloppet. Pe de altă parte, nu au existat diferențe semnificative în dezvoltarea bolii Alzheimer între grupul care a fost cel mai activ fizic și grupul cu cea mai mică activitate fizică.
Cercetătorii au studiat, de asemenea, dacă schiorii Vasaloppet au avut un risc redus în timp de a dezvolta boala Parkinson, se arată în a doua lucrare publicată. La două decenii (21 de ani) după ce au participat la cursa de schi Vasaloppet, 119 persoane au fost diagnosticate cu Parkinson. În populația generală, 164 de persoane au primit diagnosticul. Cu toate acestea, diferența dintre cei care sunt activi fizic (schiorii Vasaloppet) și populația generală pare să scadă în timp.
„Mecanismele din spatele acestei situații trebuie încă investigate, dar se pare că cei care sunt activi fizic au o 'rezervă motorie' care amână debutul bolii. Dacă o persoană se antrenează foarte mult, poate fi posibilă menținerea mobilității mai mult timp, în ciuda schimbărilor patologice din creier", speculează Tomas Olsson, doctorand și autor al studiului.
Când cercetătorii au studiat câți schiori de la Vasaloppet sufereau de depresie în comparație cu populația generală, au descoperit că riscul a fost redus la jumătate la cei care au participat la cursă.
În urma a două decenii de monitorizare, un număr de 3.075 de persoane au fost diagnosticate cu depresie, dintre care 1.030 au fost schiorii Vasaloppet și 2.045 de oameni din populația generală.
Cercetătorii au studiat, de asemenea, diferențele dintre bărbați și femei. Riscul de a suferi de depresie a fost redus în continuare la bărbații care au făcut parte din grup cu cele mai rapide perioade de finalizare a cursei. Totuși, acest lucru nu s-a aplicat la cei mai rapizi schiori Vasaloppet feminini, se arată într-o altă lucrare realizată de suedezi.
„Cu toate acestea, cele mai rapide femei au avut un risc mai mic de a suferi de depresie decât cele care nu erau active în populația generală", spune Martina Svensson, studentă la doctorat la Universitatea Lund și autoare a articolelor științifice.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%