Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Sinuciderea, scanarea. Cercetătorii de la Universitatea din Illinois din Chicago și de la Universitatea din Utah Health au identificat diferențele de circuit cerebral care ar putea fi asociate cu un comportament suicid la persoanele cu tulburări de dispoziție.
Studiul, publicat în Psychological Medicine, oferă un pas promițător către instrumente care pot prezice care sunt persoanele cu cel mai mare risc de sinucidere. Ratele de suicid cresc în mod constant în rândul adulților tineri, în special cei cu tulburări de dispoziție, cum ar fi depresia.
"În prezent, avem foarte puține instrumente pentru a identifica indivizii care pot avea un risc ridicat pentru comportament legat de sinucidere. (...) În momentul de față, mergem pe auto-raport și judecată clinician. Acestea sunt bune, dar nu sunt grozave", declară Scott Langenecker, profesor de Psihiatrie la Universitatea din Utah și autorul principal al studiului.
Studii anterioare au identificat circuite ale creierului asociate tulburărilor de dispoziție: rețeaua de control cognitiv (CCN), care este implicată în funcția executivă, rezolvarea problemelor și impulsivitate; rețeaua sănătoasă și emoțională (SEN), care este implicată în procesarea și reglarea emoțiilor; și rețeaua de mod implicit (DMN), care este activă atunci când indivizii sunt angajați în gândirea focalizată pe sine.
Însă, aceste studii s-au concentrat în principal pe depresie. "Acesta este unul dintre primele studii care încearcă să înțeleagă mecanismele creierului care pot fi relevante pentru riscul de suicid", a declarat Jonathan Stange, profesor asistent de psihiatrie la Universitatea din Illinois, Chicago, și primul autor al studiului, potrivitt reprezentanților Universității din Illinois.
Studiul de Medicină Psihologică a utilizat RMN funcțional în stare de repaus (RMN), care a capturat imagini ale creierului în timp ce participanții au fost odihniți și calmați, pentru a evalua conectivitatea acestor circuite la 212 adulți tineri de la UIC și Universitatea din Michigan. "Dacă trecem la nivelul rețelelor în stare de repaus, cerem de fapt creierului să ne spună ce rețele și conexiuni ale creierului sunt cele mai relevante", precizează Langenecker.
La cercetare au participat oameni cu tulburări de dispoziție și istoric de tentative de sinucidere, persoane cu tulburări de dispoziție și istoric de gânduri suicidare, persoane cu tulburări de dispoziție și fără istoric de comportament sau gânduri sinucidere și controale sănătoase. Toți cu tulburări de dispoziție, în remisiune.
Față de alți participanți la studiu - chiar și cei cu tulburări de dispoziție și istoric de gânduri suicidare - cei cu istoric de tentative de sinucidere au arătat o conectivitate mai mică între circuitele neuronale asociate cu controlul cognitiv și impulsivitatea. "Dacă ne-am putea da seama cum să îmbunătățim conectivitatea în acest circuit cerebral, am putea fi capabili să reducem riscul de suicid în viitor", a spus Stange.
Stange și Langenecker subliniază că această lucrare este încă la început.
Studiul, AICI.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Aceste trei lucruri îți afectează creierul, susțin medicii neurologi.
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.