Un nou studiu prezentat la unul dintre cele mai importante congrese europene de neuroștiințe sugerează că persoanele care vorbesc două, trei sau chiar patru limbi ar putea avea un creier care îmbătrânește mai lent.
Învățarea unei limbi străine ar putea face mai mult decât să îți deschidă uși în carieră sau în călătorii. Potrivit unui nou studiu, aceasta ar putea ajuta și creierul să rămână „tânăr” pentru mai mult timp.
Rezultatele au fost prezentate în cadrul Forumului Federației Societăților Europene de Neuroștiințe (FENS), desfășurat la Barcelona, iar concluziile sunt promițătoare: multilingvismul pare să fie asociat cu o îmbătrânire cerebrală mai lentă.
Cercetătorii au analizat imagini cerebrale provenite de la 728 de persoane, pe baza cărora au construit un așa-numit „ceas al îmbătrânirii creierului”. Acesta estimează vârsta biologică a creierului în funcție de modul în care diferite regiuni cerebrale comunică între ele.
Ulterior, modelul a fost testat pe un alt grup format din 144 de participanți, dintre care unii vorbeau până la patru limbi diferite.
Rezultatele au fost surprinzătoare:
Cu alte cuvinte, pe măsură ce experiența lingvistică era mai bogată, creierul părea să îmbătrânească mai lent.
Lucia Amoruso, director științific adjunct la Centrul Basc pentru Cogniție, Creier și Limbaj din San Sebastián, explică faptul că efectele observate nu depind doar de numărul limbilor vorbite.
„Pe scurt, persoanele care vorbeau mai multe limbi aveau, de obicei, creiere care păreau mai tinere decât era de așteptat pentru vârsta lor cronologică”, a declarat cercetătoarea, conform Medical Xpress.
Mai mult, echipa a constatat că și nivelul de competență lingvistică contează. Persoanele care vorbeau fluent o altă limbă beneficiau de un efect mai pronunțat, chiar dacă au învățat-o la maturitate.
„Efectul nu a fost legat doar de numărul de limbi vorbite. Un nivel mai ridicat de competență lingvistică și învățarea mai timpurie a unei a doua limbi au fost, de asemenea, asociate cu o îmbătrânire mai lentă a creierului.
Acest lucru sugerează că experiența multilingvă contează ca un gradient: nu este vorba pur și simplu despre a fi bilingv sau nu, ci despre profunzimea și durata experienței lingvistice”, a explicat Amoruso.
Deși studiul nu demonstrează o relație directă de cauzalitate, cercetătorii cred că învățarea și folosirea constantă a mai multor limbi reprezintă un antrenament complex pentru creier.
Trecerea permanentă de la o limbă la alta solicită memoria, atenția, controlul executiv și capacitatea de concentrare, procese cognitive care contribuie la menținerea conexiunilor dintre diferitele regiuni cerebrale.
Acesta este motivul pentru care oamenii de știință vor să afle, în cercetări viitoare, dacă multilingvismul ar putea avea un rol și în reducerea riscului sau întârzierea apariției unor boli neurodegenerative, precum boala Alzheimer.
Christina Dalla, profesoară la Universitatea Națională și Kapodistriană din Atena, care a analizat rezultatele cercetării, atrage atenția că sănătatea creierului depinde de numeroși factori.
Potrivit acesteia, renunțarea la fumat, alimentația echilibrată, activitatea fizică, implicarea socială și activitățile artistice contribuie la menținerea funcțiilor cognitive odată cu înaintarea în vârstă.
În același timp, orice activitate care provoacă intelectual creierul poate avea efecte benefice.
„Știm că renunțarea la fumat, alimentația sănătoasă, implicarea socială și artistică, precum și menținerea unui stil de viață activ pot fi de ajutor. Modul în care ne folosim creierul de-a lungul vieții poate avea, de asemenea, un impact, mai ales dacă ne angajăm în procese de învățare care necesită efort și care ne activează creierul”, a explicat Dalla.
Specialista consideră că noul studiu adaugă încă un argument în favoarea învățării limbilor străine.
„Acest studiu sugerează că învățarea unei a doua, a treia sau a patra limbă ar putea ajuta creierul nostru să rămână mai tânăr mai mult timp, iar cu cât începem mai devreme, cu atât mai bine. Există multe motive întemeiate pentru a învăța o altă limbă la orice vârstă – sociale, culturale și pentru sănătatea creierului – așa că ar trebui să susținem învățarea limbilor străine la școală și pe tot parcursul vieții, chiar dacă este dificil.”
Rezultatele sunt încurajatoare, însă cercetarea a fost prezentată în cadrul unui congres științific și nu demonstrează că învățarea unei limbi străine, de una singură, poate preveni îmbătrânirea creierului sau bolile neurodegenerative.
Totuși, datele sugerează că experiența multilingvă ar putea reprezenta unul dintre factorii care contribuie la menținerea sănătății cognitive, alături de un stil de viață sănătos și de stimularea intelectuală continuă.