Noi cercetări sugerează că o scădere a ritmului de mers la adulții în vârstă ar putea fi un indicator timpuriu al demenței. Această descoperire importantă provine dintr-un studiu colaborativ realizat de Universitatea din Minnesota și Universitatea Monash, în care experții au explorat modul în care o încetinire treptată a mersului ar putea semnala deteriorarea cognitivă, potrivit Jama Network Open.
Studiul s-a concentrat pe persoane de peste 75 de ani și a relevat că o scădere a vitezei de mers cu doar 0,05 metri pe secundă pe an a fost corelată cu scăderi notabile ale funcției cognitive. Această descoperire subliniază modul în care declinul cognitiv poate afecta regiunile cerebrale esențiale pentru menținerea unui mers constant, sugerând o nouă modalitate accesibilă de evaluare a riscului de demență.
Pe parcursul unui studiu de șapte ani, care a inclus 17.000 de participanți în vârstă, cercetătorii au identificat un grup denumit "declin dublu" – persoane care au experimentat scăderi simultane atât în claritatea cognitivă, cât și în viteza de mers.
Acest grup a prezentat o rată mai ridicată de diagnosticare a demenței, de 11,3%, comparativ cu doar 0,3% în rândul celor care și-au menținut funcțiile cognitive și motorii stabile. Rezultatele subliniază că declinul dublu, mai degrabă decât doar mersul încetinit, este cel mai puternic indicator al potențialei apariții a demenței.
Viteză redusă a mersului, semnal de alarmă pentru demență - FOTO: Freepik@Hashmi3
Dr. Taya Collyer, biostatistician principal la Universitatea Monash, a explicat modul în care domenii cognitive precum viteza de procesare și fluența verbală sunt strâns legate de mers, datorită rețelelor cerebrale suprapuse, potrivit Express.
Collyer a subliniat că atât mersul, cât și sănătatea cognitivă ar trebui să fie luate în considerare în evaluarea riscului de demență. Această cercetare pledează pentru utilizarea ambilor indicatori – viteza de mers și capacitatea cognitivă – pentru o mai bună identificare a persoanelor cu risc ridicat de a dezvolta demență.
Publicată în JAMA Network Open, această cercetare sugerează o abordare promițătoare pentru evaluarea riscului de demență prin monitorizarea atât a mersului, cât și a memoriei. Constatările subliniază interdependența sănătății fizice și mentale și sugerează că observarea declinului în ambele domenii ar putea oferi un sistem eficient de avertizare timpurie, ceea ce ar putea permite intervenții mai rapide.
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.