Un studiu recent evidențiază o legătură semnificativă între deficiențele de vedere și demență la adulții în vârstă, sugerând că abordarea problemelor de vedere ar putea juca un rol important în prevenirea demenței. Cercetarea arată că deficiențele de vedere sunt asociate cu aproape 19% din cazurile de demență la adulții cu vârsta de 71 de ani și peste.
Rezultatele se bazează pe o analiză transversală realizată de cercetători, folosind date din NHATS. Studiul a analizat datele a 2.767 de adulți din Statele Unite, toți având vârsta de 71 de ani sau mai mult. Dintre aceștia, 54,7% erau femei și 45,3% bărbați. În ceea ce privește etnia, 8% erau afro-americani non-hispanici, 81,7% erau albi non-hispanici și 3,3% aparțineau altor grupuri etnice non-hispanice.
Deficiențele de vedere au fost identificate ca fiind factor de risc pentru demență, conform standardelor Organizației Mondiale a Sănătății din 2019. Participanții au fost evaluați pentru deficiențe de vedere de aproape și la distanță, precum și pentru sensibilitatea la contrast, care măsoară capacitatea de a distinge obiectele pe fundaluri diferite, potrivit Medscape.
Vezi și: Ora administrării medicamentelor antihipertensive, fără impact asupra efectului acestora
Studiul s-a concentrat pe cât de mult ar putea fi redus riscul de demență dacă am trata deficiențele de vedere. Cercetătorii au aflat că 19% din cazurile de demență ar putea fi evitate dacă toate problemele de vedere ar fi rezolvate.
Dintre diferitele tipuri de probleme de vedere, cele legate de sensibilitatea la contrast sunt cele mai strâns legate de demență, cu un impact de 15%. Problemele de vedere de aproape au un impact de 9,7%, iar cele de distanță de 4,9%.
Problemele de vedere, asociate cu demența - FOTO: Freepik@rawpixel.com
Studiul a identificat anumite grupuri ca fiind mai vulnerabile la demență din cauza deficiențelor de vedere. Participanții cu vârste între 71 și 79 de ani au avut cel mai mare PAF pentru demență, de 24,3%. Femeile au prezentat un PAF mai mare (26,8%) comparativ cu bărbații, iar participanții albi non-hispanici au avut un PAF de 22,3%.
Aceste constatări sugerează că anumite grupuri demografice ar putea beneficia mai mult de pe urma intervențiilor care vizează îmbunătățirea vederii pentru a reduce riscul de demență.
Deși studiul nu stabilește o relație cauzală directă, autorii au subliniat importanța includerii unor măsuri cuprinzătoare pentru evaluarea deficiențelor de vedere, cum ar fi testele de sensibilitate la contrast și acuitatea vizuală, în strategiile de sănătate publică menite să abordeze riscurile de demență.
Îmbunătățirea acestor funcții vizuale prin intervenții precum operația de cataractă, ochelari corectori sau îngrijirea îmbunătățită a vederii ar putea reduce potențial cazurile de demență în rândul populațiilor în vârstă.
În ciuda importanței sale, studiul s-a confruntat cu câteva limitări. Nu a fost posibilă calcularea PAF-urilor pentru anumite grupuri rasiale și etnice din cauza dimensiunii limitate a eșantioanelor.
Designul transversal al cercetării a împiedicat stabilirea momentului apariției deficiențelor de vedere în raport cu diagnosticul de demență. De asemenea, studiul nu a investigat cum alte aspecte ale vederii, cum ar fi vederea cromatică sau percepția adâncimii, ar putea fi legate de demență.
În plus, rezultatele nu pot fi generalizate la adulții în vârstă din instituții, deoarece aceștia nu au fost incluși în eșantion.
Această cercetare, condusă de Jason R. Smith, ScM, de la Școala de Sănătate Publică Bloomberg a Universității Johns Hopkins, subliniază impactul deficiențelor de vedere ca factor de risc modificabil pentru demență. Prin identificarea și tratarea acestor deficiențe, furnizorii de servicii medicale ar putea reduce potențial numărul de cazuri de demență la adulții în vârstă.
Publicat pe 5 septembrie în JAMA Ophthalmology, acest studiu deschide noi direcții pentru explorarea modului în care sănătatea senzorială afectează funcția cognitivă în populațiile în proces de îmbătrânire.
Obiceiul banal care crește riscul de demență este practicat de majoritatea persoanelor.
Ce se întâmplă dacă te uiți în soare. Cum să eviți problemele oculare provocate de lumina puternică.
Această afecțiune poate prezice apariția demenței cu 12 ani înainte de debutul primelor simptome.
Adevărul surprinzător despre ochelarii de soare. E posibil să-ți pui vederea în pericol fără să realizezi.
Ce se întâmplă dacă dormi cu ochii deschiși? Cauzele, simptomele și factorii de risc ai lagofthalmiei nocturne.
Procedurile estetice pentru schimbarea culorii ochilor vin cu riscuri semnificative pentru sănătatea oculară.
Descoperă o serie de sfaturi și obiceiuri pentru îngrijirea ochilor alături de efectele privitului îndelungat în ecrane.
Ce se întâmplă dacă stai prea mult la calculator. Ce impact are lumina calculatorului asupra ochilor.
Care sunt cauzele spasmelor pleoapelor și de câte tipuri sunt.
Acest lucru simplu ar putea preveni demența. Are un impact major asupra creierului.
Când devine lacrimarea excesivă a ochilor o problemă și care sunt cauzele principale.