Ora de vară 2026. Dr. Tudor Ciuhodaru: Riscul de infarct crește cu 10%

Trecerea la ora de vară nu înseamnă doar o oră de somn pierdută. Deși modificarea are loc duminică, efectele resimțite de organism devin evidente începând de luni. Pentru anumite categorii de persoane, această schimbare de ritm biologic poate declanșa episoade medicale severe, de la tulburări cardiace până la instabilitate psihică.

Riscul de infarct crește semnificativ după schimbarea orei

Statisticile medicale arată o corelație directă între modificarea orei și incidența urgențelor medicale. Dr. Tudor Ciuhodaru, medic primar medicină de urgență, avertizează asupra pericolelor ascunse în spatele acestei măsuri aparent banale.

"Riscul de infarct crește cu 5-10%, timp de trei zile după schimbarea orei. Sunt afectate în special persoanele tinere, active profesional", afirmă dr. Tudor Ciuhodaru.

Pe lângă problemele cardiovasculare, specialiștii trag un semnal de alarmă și în privința sănătății mintale. Conform medicului, riscul de suicid crește timp de două săptămâni de la modificarea orei, cu un impact major asupra persoanelor care suferă de depresie sau au vulnerabilități psihoemoționale.

Cum reacționează organismul la stresul orei de vară

Adaptarea completă a corpului la noul program durează aproximativ 15 zile. În această perioadă, sistemul nervos simpatic devine mai activ, iar nivelul citokinelor proinflamatorii crește. Acest mecanism de apărare generează o serie de simptome complexe.

"Majoritatea oamenilor se adaptează cu uşurință la schimbarea orei, modificările adaptive ale organismului făcându-se complet în circa cincisprezece zile.

Particularităţile fizice şi psihice individuale influenţează însă modul cum se realizează această adaptare.

În fiecare an mulți pacienţi ajung la urgențe cu o simptomatologie polimorfă, mergând chiar până la agravarea sau decompensarea unor afecţiuni.

Totodată creşte riscul suicidar timp de două săptămâni de la modificarea orei, în special la depresivi şi la cei cu vulnerabilitati psihoemotionale.

Modificarea orei de trezire duce la un stres la care organismul reacţioneaza prin creșterea activităţii sistemului nervos simpatic şi a nivelului citokinelor proinflamatorii determinând modificări:

• a) cardiovasculare manifestate prin variaţii ale tensiunii arteriale şi variate tulburări de ritm cardiac;
• b) neuropsihice: modificări ale calității somnului (insomnie, somnolenţă), astenie, apatie, anhedonie, agitaţie, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare şi memorie, cefalee, vertij, moficarea apetitului (inapetenţă sau bulimie), până la dereglări afective sezoniere şi ideaţie suicidară.

Atenție! Sub această simptomatologie se pot ascunde şi alte cauze şi de aceea este bine să fiţi evaluaţi corespunzător de către un medic pentru a nu omite un alt diagnostic", mai explică dr. Tudor Ciuhodaru.

5 pași esențiali pentru o tranziție ușoară

Pentru a minimiza impactul negativ asupra sănătății, experții recomandă adoptarea unui stil de viață preventiv în primele săptămâni de după schimbarea orei:

• 1. Planificarea corespunzătoare a activității.
• 2. Evitarea suprasolicitării datorată stimulentelor nervoase, substanţelor psihoactive sau situaţiilor conflictuale.
• 3. Nu e de neglijat petrecerea a cât mai mult timp în aer liber.
• 4. Și nici mișcarea, chiar sub forma unor simple plimbări.
• 5. Precum şi o alimentaţie bogată în fructe şi legume proaspete, mai explică dr. Tudor Ciuhodaru.