Salivarea pe pernă în timpul somnului poate părea banală, dar uneori poate indica apnee de somn, reflux, alergii sau alte probleme care merită investigate.
Pentru mulți, o pernă udă dimineața poate părea doar un detaliu stânjenitor. Salivarea în somn este frecvent privită ca un lucru banal, mai ales după o seară cu alcool sau după ce cineva adoarme într-o poziție incomodă. Totuși, atunci când fenomenul se repetă des, specialiștii spun că poate fi un semn că în spate există o problemă medicală care merită investigată.
Potrivit medicilor citați de CNN, salivarea ocazională nu este, în general, motiv de alarmă. Situația se schimbă însă dacă o persoană se trezește aproape în fiecare noapte cu perna udă, mai ales dacă acest lucru a apărut recent. În astfel de cazuri, problema poate fi asociată cu tulburări de somn sau, mai rar, cu afecțiuni neurologice.
Cauzele pot fi multiple, unele fără gravitate, altele care necesită consult medical. Una dintre primele recomandări ale specialiștilor este evaluarea somnului, inclusiv printr-un test efectuat acasă, pentru a vedea dacă există o cauză mai serioasă în spatele salivării.
Una dintre explicațiile posibile este apneea de somn, o afecțiune în care respirația se oprește de mai multe ori pe noapte, uneori pentru până la un minut. În formele severe, aceste episoade se pot repeta de sute de ori într-o singură noapte.
Când se întâmplă asta, oamenii ajung adesea să respire pe gură pentru a lua mai mult aer, iar saliva se poate acumula și se poate scurge. Specialiștii atrag atenția că apneea de somn este o afecțiune serioasă. Dacă partenerul observă sforăit, iar persoana se trezește frecvent cu gură uscată sau cu urme de salivă pe pernă, este recomandat un consult de specialitate.
Respirația pe gură este una dintre cele mai frecvente cauze ale salivării în somn. Unele persoane au această tendință din naștere, fie din cauza unor căi nazale foarte înguste, fie din cauza unei mandibule retrase. O altă cauză poate fi deviația de sept congenitală, atunci când peretele subțire dintre nări blochează una dintre căile respiratorii.
În astfel de situații, specialiștii ORL pot stabili dacă există o obstrucție care ar putea fi tratată, inclusiv chirurgical.
Un gust neplăcut în gură, durerea în piept și regurgitația pot indica reflux acid, adică întoarcerea acidului gastric sau a alimentelor în esofag. Și acest proces poate favoriza salivarea.
Medicii explică faptul că unele persoane cu reflux observă că tușesc mai mult noaptea tocmai pentru că produc mai multă salivă. Uneori, dimineața se trezesc și cu senzația de mucus în gât. Acesta este un mecanism de protecție prin care organismul încearcă să neutralizeze acidul.
Alergiile sezoniere, răcelile, infecțiile în gât, amigdalita sau sinuzita pot inflama țesuturile nazale și pot bloca parțial căile respiratorii. În aceste condiții, respirația pe gură devine mai probabilă, iar salivarea poate crește.
În plus, anumite infecții, precum amigdalita, pot stimula și mai mult producția de salivă. Chiar și o leziune în cavitatea bucală poate avea același efect, pentru că organismul încearcă să elimine bacteriile printr-un mecanism de apărare.
Salivarea în somn poate avea legătură și cu probleme dentare, cum ar fi scrâșnitul dinților sau o mușcătură incorectă, care afectează modul în care gura rămâne închisă în timpul nopții.
În astfel de cazuri, o evaluare stomatologică poate arăta dacă există o soluție simplă, inclusiv printr-un dispozitiv oral.
Persoanele care dorm pe o parte sau pe burtă observă mai des salivă pe pernă, pentru că gravitația favorizează scurgerea excesului de salivă în afara gurii. În cazul celor care dorm pe spate, saliva poate rămâne în cavitatea bucală sau poate merge spre gât.
Pentru persoanele care au deja dificultăți de înghițire, lucrurile pot deveni mai complicate. Medicii spun că odată cu înaintarea în vârstă, unele persoane își pot pierde o parte din reflexele de protecție, iar saliva poate ajunge în plămâni fără să declanșeze tusea. Acest fenomen este cunoscut drept aspirație silențioasă.
Dificultatea la înghițire poate fi, în cazuri rare, unul dintre semnele timpurii ale unei afecțiuni neurologice. Specialiștii spun că există situații în care, pe lângă salivare, apar și alte indicii, precum mersul târșâit sau expresiile faciale diminuate, care pot sugera boala Parkinson sau alte boli neurodegenerative.
Medicii subliniază că nu orice caz de salivare trebuie privit cu teamă, însă schimbările persistente sau apărute recent nu ar trebui ignorate.
