Te-ai trezit vreodată supărat din cauza unui vis, iar emoțiile au continuat ore întregi după trezire? Specialiștii spun că aceste trăiri sunt cât se poate de reale, chiar dacă evenimentul nu a existat niciodată.
Imaginează-ți că te trezești convins că cea mai bună prietenă a spus lucruri îngrozitoare despre tine. Știi că a fost doar un vis, însă sentimentul de trădare persistă. Poate chiar simți nevoia să vorbești mai rece cu ea sau să te întrebi dacă nu cumva visul ascunde un adevăr.
Potrivit experților în somn și filozofia minții, această reacție este perfect normală. Emoțiile trăite în timpul visului sunt autentice pentru creier, chiar dacă evenimentele nu au avut loc în realitate.
Specialiștii explică faptul că, în timpul visului, creierul procesează experiența ca și cum ar fi reală, iar la trezire emoțiile nu dispar instantaneu. Acest fenomen poartă numele de „efect de report” (carry-over effect), adică transferul emoțiilor din timpul somnului în viața de veghe.
Cele mai vii vise apar în timpul somnului REM (Rapid Eye Movement – mișcarea rapidă a ochilor).
În această etapă:
ritmul cardiac crește;
tensiunea arterială este mai ridicată;
respirația devine mai neregulată;
mușchii corpului sunt temporar paralizați pentru a împiedica punerea în practică a viselor.
Aproximativ 80% dintre persoanele trezite în timpul somnului REM își pot aminti ce visau. Totuși, dacă somnul continuă normal, majoritatea viselor sunt uitate rapid.
Există credința că persoanele care își amintesc frecvent visele sunt mai creative sau au o imaginație ieșită din comun.
Michael Schredl, director științific al cercetării din cadrul laboratorului de somn al Institutului Central de Sănătate Mentală din Germania, spune însă că dovezile nu susțin această idee, conform The Guardian.
În realitate, capacitatea de a-ți aminti visele depinde mai ales de atenția pe care le-o acorzi. Cu cât te gândești mai mult la ele imediat după trezire sau le notezi într-un jurnal, cu atât este mai probabil să le reții.
Chiar și atunci când suntem convinși că ne amintim perfect un vis, memoria poate completa golurile.
Robert Cowan, conferențiar la Universitatea din Glasgow, explică faptul că visele sunt fragmentate și greu de reconstituit, astfel că mintea creează adesea o poveste coerentă din bucăți disparate.
La aceeași concluzie ajunge și filosoful Sven Bernecker, specialist în memoria umană la Universitatea din California, Irvine, și la Universitatea din Köln. El susține că relatările despre vise pot fi, uneori, narațiuni construite de mintea trează.
Un exemplu interesant vine din anii 1940 și 1950, când multe persoane spuneau că visează în alb-negru. Astăzi, majoritatea oamenilor afirmă că visează color. Introducerea televiziunii color ar fi putut influența inclusiv modul în care ne reconstruim amintirile despre vise.
Psihologii Calvin Hall și Vernon Nordby au formulat încă din 1972 ipoteza continuității visării, potrivit căreia visele reflectă teme importante din viața noastră: relații, dorințe, frici, conflicte și emoții.
Asta nu înseamnă că visele reproduc fidel realitatea.
De cele mai multe ori, ele folosesc persoane cunoscute pentru a exprima stări emoționale. Poți visa că cea mai bună prietenă te trădează fără ca visul să aibă vreo legătură cu ea. În schimb, visul poate reflecta nesiguranță, anxietate, teamă de respingere sau experiențe emoționale trăite în alte contexte.
Melanie Rosen, profesoară asistentă de filosofie la Universitatea Trent, spune că visele oferă mai degrabă acces la stările noastre emoționale decât la amintiri exacte ale unor evenimente.
Cercetările arată că visele sunt dominate de interacțiuni sociale.
În schimb, activitățile monotone, precum cititul, tastatul la calculator sau alte sarcini repetitive, apar rar în visele pe care ni le amintim.
Creierul pare să acorde prioritate relațiilor dintre oameni și emoțiilor generate de acestea.
Una dintre teoriile actuale susține că visarea reprezintă o simulare sigură a unor scenarii amenințătoare.
Creierul testează întrebări precum:
Cum m-aș simți dacă aș fi trădat?
Cum aș reacționa dacă partenerul m-ar înșela?
Cum aș face față geloziei sau respingerii?
Într-un studiu realizat pe femei divorțate, cele care visau mai frecvent la foștii soți au demonstrat o adaptare mai bună după separare, sugerând că visele pot contribui la procesarea emoțională.
Schredl spune că tocmai acesta ar putea fi unul dintre avantajele viselor: permit experimentarea unor emoții dificile într-un mediu lipsit de consecințe reale.
Da, mai ales dacă le atribuim o semnificație foarte profundă.
Un studiu publicat în 2014 a arătat că persoanele care visau infidelitatea partenerului aveau, în zilele următoare, mai multe conflicte în relație.
În schimb, dacă privești visele ca pe niște scenarii ipotetice generate de creier și nu ca pe mesaje ascunse despre realitate, impactul lor emoțional poate fi mai redus.
Specialiștii recomandă empatie.
Sven Bernecker spune că, deși persoana respectivă știe că nu ai făcut nimic în realitate, emoția resimțită în timpul visului este autentică. O reacție calmă și plină de înțelegere poate ajuta la separarea imaginii create în vis de persoana reală.
Experții atrag atenția că nu există dovezi că visele prezic viitorul sau dezvăluie adevăruri ascunse despre ceilalți.
În schimb, ele pot reflecta modul în care creierul procesează experiențe, frici, dorințe și emoții acumulate peste zi.
Așadar, dacă te-ai trezit convins că cea mai bună prietenă te-a trădat într-un vis, nu înseamnă că ea chiar gândește astfel despre tine. Cel mai probabil, creierul tău a construit un scenariu emoțional intens folosind persoane importante din viața ta.
Iar dacă după un astfel de vis încă te simți rănit, trist sau chiar fericit, nu înseamnă că exagerezi. Este doar dovada că, pentru creier, emoțiile trăite în timpul somnului pot fi aproape la fel de puternice ca cele din viața reală.
Știi ce zi e azi? E vineri 13. Ziua despre care toată lumea vorbește cu teamă, ziua când ghinionul pare să bântuie fiecare colț.