Durere în piept, dificultăți de respirație, senzația că suferi un infarct. Pentru mulți pacienți, acestea sunt simptomele care îi trimit de urgență la spital. Totuși, în unele cazuri, medicii descoperă ceva surprinzător: arterele coronare nu sunt blocate.
Printre aceste situații se află și sindromul takotsubo, cunoscut popular drept „sindromul inimii frânte”. Afecțiunea este declanșată frecvent de stres emoțional extrem și mimează perfect un infarct miocardic.
Deși impactul emoțional al bolii este evident, până în prezent nu existau recomandări clare privind sprijinul psihologic al acestor pacienți.
Cercetătorii de la Universitatea din Uppsala și Institutul Karolinska au vrut să afle dacă terapia cognitiv-comportamentală desfășurată online poate ajuta persoanele care au trecut prin astfel de evenimente cardiace.
Rezultatele, publicate în prestigioasa revistă Journal of the American Heart Association, arată că răspunsul este unul clar: da.
„Putem observa că tratamentul nostru, care constă într-un program de TCC bazat pe internet conceput pentru gestionarea stresului și a anxietății, reduce simptomele. Reducerea este semnificativă și este în concordanță cu rezultatele observate de obicei în tratamentele psihologice. În plus, foarte puține persoane au abandonat tratamentul, ceea ce sugerează că acesta a fost apreciat”, a declarat Philip Leissner, psiholog și primul autor al studiului, conform Medical Xpress.
Studiul a inclus 88 de persoane care prezentaseră simptome de infarct miocardic.
Participanții sufereau fie de sindrom takotsubo, fie de MINOCA (infarct miocardic cu artere coronare neobstructive), o formă de infarct în care arterele nu prezintă blocaje semnificative.
Pacienții au fost recrutați din spitale din Stockholm, Orebro și Ostersund, la scurt timp după episodul cardiac.
Un detaliu important: 91% dintre participanți au fost femei. Acest lucru reflectă realitatea clinică, deoarece sindromul inimii frânte afectează predominant femeile, iar acestea sunt, de asemenea, mai dispuse să participe la programe de terapie psihologică.
Participanții au fost împărțiți în două grupuri.
Un grup a primit îngrijirea medicală standard, iar celălalt a urmat un program de TCC online personalizat, completat de două scurte consultații telefonice cu un psiholog.
Programul a fost dezvoltat chiar împreună cu pacienți care trăiseră experiența sindromului takotsubo sau a MINOCA, pentru a răspunde cât mai bine nevoilor reale ale acestora.
Terapia a durat între șapte și nouă săptămâni și a inclus tehnici de gestionare a stresului, anxietății și emoțiilor negative.
La final, cercetătorii au evaluat participanții prin trei chestionare psihologice diferite.
Rezultatele au fost încurajatoare.
Atât nivelul de stres, cât și simptomele de anxietate au scăzut semnificativ în rândul celor care au urmat terapia.
Însă cercetătorii au observat un aspect interesant: pacienții nu au devenit neapărat mai capabili să elimine sursele de stres din viața lor, ci au învățat să reacționeze diferit la acestea.
„Atât simptomele de stres, cât și cele de anxietate au scăzut ca urmare a tratamentului. Ceea ce am observat, mai presus de toate, a fost faptul că pacienții au reacționat mai puțin negativ la stres, mai degrabă decât că s-au simțit capabili să gestioneze situațiile stresante din viața lor de zi cu zi. Interpretăm acest lucru în sensul că există factori în viața lor de zi cu zi asupra cărora nu pot exercita prea mult control, cum ar fi faptul că au dezvoltat această boală. Dar, cel puțin, au devenit mai buni în gestionarea emoțiilor care apar”, a explicat Leissner.
Dintre cei 88 de participanți, 52 aveau sindrom takotsubo.
Tocmai în acest grup terapia a avut cele mai spectaculoase rezultate.
Comparativ cu îngrijirea standard, beneficiile TCC au fost mult mai evidente decât în grupul pacienților diagnosticați cu MINOCA.
Specialiștii cred că există mai multe explicații posibile. Una dintre ele este că persoanele cu sindromul inimii frânte au o încărcătură emoțională și un nivel de stres mai ridicate înainte de apariția bolii.
„Acești pacienți au beneficiat în mare măsură de tratament. O explicație ar putea fi faptul că în grupul care a conceput tratamentul au existat mai mulți pacienți cu sindromul takotsubo. Dar ar putea fi și din cauza faptului că aceste persoane au o nevoie mai mare de tratament psihologic, că s-ar putea să fi suferit de stres și de o stare de sănătate precară de ceva timp și au cu adevărat nevoie de ajutor”, a precizat cercetătorul.
Pacienții incluși în studiu au raportat că episodul cardiac a fost precedat de evenimente puternic stresante.
Printre acestea s-au numărat moartea unui membru al familiei, conflictele la locul de muncă sau alte experiențe traumatizante și șocante.
În acest context, cercetătorii speră că terapia îi poate ajuta pe pacienți să facă față mai bine unor astfel de situații în viitor și să reducă impactul emoțional al stresului sever asupra sănătății lor.
Bolile cardiovasculare sunt asociate adesea cu bărbații, deoarece aceștia sunt suprareprezentați în statisticile clasice ale infarctului miocardic.
Însă sindromul inimii frânte spune o altă poveste.
Afecțiunea afectează în principal femeile și demonstrează încă o dată că sănătatea cardiovasculară nu înseamnă doar colesterol, tensiune arterială și vase de sânge, ci și stres, anxietate și sănătate emoțională.
„Acesta este un grup care a trecut în mare parte neobservat, deoarece bărbații sunt suprareprezentați în statisticile standard privind bolile cardiace. Însă și femeile sunt afectate, deși în moduri diferite. De aceea trebuie să dezvoltăm metode noi de tratament și pentru acest grup”, a concluzionat Philip Leissner.
Cercetătorii suedezi vor continua să dezvolte programul și să identifice exact care componente ale terapiei au avut cel mai mare impact asupra pacienților.
Dacă rezultatele vor fi confirmate și de studii mai ample, terapia cognitiv-comportamentală online ar putea deveni una dintre primele intervenții psihologice recomandate oficial pentru persoanele care trec prin experiența dramatică a sindromului inimii frânte.
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
De ce te îmbolnăvești. Care este cel mai rău lucru care ți se întâmplă.
De ce cred oamenii în teorii ale conspirației? Ce se întâmplă, de fapt, în mintea acestor persoane.