Potrivit NewAtlas, metaanaliza a adunat date din 81 de studii realizate în 26 de țări, iar concluziile au confirmat ceea ce sugerau o mare parte din lucrările anterioare. O relație liniară a fost detectată între parodontita sau boala gingiilor și riscul de hipertensiune arterială. În timp ce parodontita moderată ar putea fi asociată cu un risc de 22% mai mare de hipertensiune arterială, parodontita severă a fost legată de o șansă mai mare de 49% a afecțiunii.
În timp ce concluziile metastudiului sunt relativ definitive, o serie de întrebări rămân fără răspuns în legătură cu ce mecanism stă la baza acestei asocieri și dacă tratarea activă a parodontitei poate duce la reducerea tensiunii arteriale.
Metastudiul a inclus 12 studii de intervenție care au examinat relațiile dintre tratamentul parodontal și tensiunea arterială, dar rezultatele au fost decisiv neconcludente. Doar cinci dintre aceste studii de intervenție au arătat tratamente pentru boala gingiilor care au dus la îmbunătățirea tensiunii arteriale.
„Dovada care sugerează că terapia parodontală ar putea reduce tensiunea arterială rămâne neconcludentă. În aproape toate studiile de intervenție, tensiunea arterială nu a fost rezultatul principal, spune D'Aiuto. Testele randomizate sunt necesare pentru a determina impactul terapiei parodontale asupra tensiunii arteriale.
O serie de mecanisme de explicare a asocierii sunt ipotezate de cercetători. O sugestie este că parodontita poate fi mediată de cauze inflamatorii similare care afectează și funcția endotelială. Deci, dacă această ipoteză ar fi adevărată, atunci tratarea parodontitei severe poate reduce inflamația sistemică și poate avea un impact benefic asupra hipertensiunii arteriale.
O altă ipoteză este că bacteriile din microbiomul oral pot juca un rol în parodontită și pot provoca, de asemenea, un fel de disfuncție vasculară. Această ipoteză este susținută de cercetările recente care constată că bacteriile din gură pot produce molecule care sunt înghițite și, ulterior, afectează tensiunea arterială.
Desigur, cercetătorii sugerează că este nevoie de mai multe lucrări pentru a înțelege mai bine conexiunea, dar pe termen scurt studiul sugerează că sănătatea orală poate fi un biomarker util pentru identificarea pacienților cu risc de hipertensiune.
„Concluziile sugerează că pacienții cu boală gingivală ar trebui să fie informați despre riscurile lor și să li se ofere sfaturi cu privire la modificările stilului de viață pentru a preveni tensiunea arterială ridicată, cum ar fi exercițiile fizice și o dietă sănătoasă", spune D'Aiuto.
Noul studiu a fost publicat în jurnalul Cardiovascular Research.
Obiceiurile care ne strică dinții le avem zilnic. Unele sunt nu doar nesănătoase, ci și dizgrațioase.
Ce metode să abordăm pentru a încuraja spălatul pe dinți. Cât de importantă este igiena orală.
Când și de ce trebuie să ne extragem măselele de minte. De ce unele persoane nu au măsele de minte.
Cum alegem pasta de dinți potrivită în condițiile în care pe piață există o varietate de astfel de produse.
Vizitele regulate la dentist împreună cu un periaj adecvat sunt cele mai eficiente strategii pentru sănătatea dentară.
Cum poate ajuta gutiera în cazul bruxismului și de ce este nevoie reducerea stresului.
Ce este retracția gingivală, care sunt cauzele, simptomele și ce tratament există.
Plomba dentară este denumită medical obturație. Există câteva situații în care se recomandă o astfel de intervenție stomatologică.
Remediul natural împotriva respirației urât mirositoare se regăsește în propria ta bucătărie.
Bruxismul este a treia tulburare de somn și are nevoie de tratament pluridisciplinar.
Boala Alzheimer a fost asociată cu o infecție bacteriană comună.
Acest semn este un indicator esențial al bolilor de inimă. Crește riscul de deces cu peste 66%.
Respirația urât mirositoare poate fi un factor de risc pentru bolile de inimă.