Potrivit NewAtlas, metaanaliza a adunat date din 81 de studii realizate în 26 de țări, iar concluziile au confirmat ceea ce sugerau o mare parte din lucrările anterioare. O relație liniară a fost detectată între parodontita sau boala gingiilor și riscul de hipertensiune arterială. În timp ce parodontita moderată ar putea fi asociată cu un risc de 22% mai mare de hipertensiune arterială, parodontita severă a fost legată de o șansă mai mare de 49% a afecțiunii.
În timp ce concluziile metastudiului sunt relativ definitive, o serie de întrebări rămân fără răspuns în legătură cu ce mecanism stă la baza acestei asocieri și dacă tratarea activă a parodontitei poate duce la reducerea tensiunii arteriale.
Metastudiul a inclus 12 studii de intervenție care au examinat relațiile dintre tratamentul parodontal și tensiunea arterială, dar rezultatele au fost decisiv neconcludente. Doar cinci dintre aceste studii de intervenție au arătat tratamente pentru boala gingiilor care au dus la îmbunătățirea tensiunii arteriale.
„Dovada care sugerează că terapia parodontală ar putea reduce tensiunea arterială rămâne neconcludentă. În aproape toate studiile de intervenție, tensiunea arterială nu a fost rezultatul principal, spune D'Aiuto. Testele randomizate sunt necesare pentru a determina impactul terapiei parodontale asupra tensiunii arteriale.
O serie de mecanisme de explicare a asocierii sunt ipotezate de cercetători. O sugestie este că parodontita poate fi mediată de cauze inflamatorii similare care afectează și funcția endotelială. Deci, dacă această ipoteză ar fi adevărată, atunci tratarea parodontitei severe poate reduce inflamația sistemică și poate avea un impact benefic asupra hipertensiunii arteriale.
O altă ipoteză este că bacteriile din microbiomul oral pot juca un rol în parodontită și pot provoca, de asemenea, un fel de disfuncție vasculară. Această ipoteză este susținută de cercetările recente care constată că bacteriile din gură pot produce molecule care sunt înghițite și, ulterior, afectează tensiunea arterială.
Desigur, cercetătorii sugerează că este nevoie de mai multe lucrări pentru a înțelege mai bine conexiunea, dar pe termen scurt studiul sugerează că sănătatea orală poate fi un biomarker util pentru identificarea pacienților cu risc de hipertensiune.
„Concluziile sugerează că pacienții cu boală gingivală ar trebui să fie informați despre riscurile lor și să li se ofere sfaturi cu privire la modificările stilului de viață pentru a preveni tensiunea arterială ridicată, cum ar fi exercițiile fizice și o dietă sănătoasă", spune D'Aiuto.
Noul studiu a fost publicat în jurnalul Cardiovascular Research.
Ce pățești dacă folosești gumă de mestecat. Răspunsul este șocant.
De ce se îngălbenesc dinții. Ce înseamnă dacă ți se îngălbenește un singur dinte și ce probleme indică asta.
Pasta de dinți are termen de valabilitate. Ce se întâmplă dacă o folosești după ce a expirat.
Halitoza, sau respirația urât mirositoare, poate fi un semn al problemelor de sănătate orală sau a altor afecțiuni.
Fațetele dentare pot fi un moft, mai mult decât o necesitate. Ce trebuie făcut înainte de a lua decizia îmbrăcării dinților.
Îți clătești gura după ce te-ai spălat pe dinți. Află de ce ar trebui să renunți la acest obicei.
Bruxismul este a treia tulburare de somn și are nevoie de tratament pluridisciplinar.
Cât de des trebuie să schimbi periuța de dinți sau capul periuței de dinti electrice. Greșeala pe care o fac toți românii.
Respirația urât mirositoare poate fi un factor de risc pentru bolile de inimă.
7 din 10 pacienți care se prezintă la medicul stomatolog au nevoie de o coroană dentară.
Respirația urât mirositoare poate fi semnul unor grave probleme de sănătate.