Pentru medici, cifrele din ultimii ani reprezintă o anomalie greu de explicat. Deși cancerul a fost considerat istoric o boală a vârstei înaintate, spitalele din întreaga lume se confruntă acum cu un val îngrijorător de pacienți tineri. Persoane în vârstă de 20, 30 sau 40 de ani primesc diagnostice grave, iar oncologii caută răspunsuri.
Obezitatea, alimentația modernă și sedentarismul au fost primele elemente puse sub acuzare. Totuși, niciunul dintre acești factori nu oferă o explicație completă. Un studiu major publicat recent în revista Nature Medicine propune o perspectivă diferită: problema nu este doar ce facem, ci modul în care corpul nostru reacționează la stilul de viață actual.
Oamenii de știință de la Școala de Medicină a Universității Washington din St. Louis au descoperit că generațiile recente îmbătrânesc biologic mult mai rapid decât cele dinaintea lor. Această uzură accelerată a celulelor pare să fie motorul din umbră care declanșează tumorile cu decenii mai devreme decât ar fi normal.
Mecanismul se bazează pe o distincție clară pe care medicina o face între două tipuri de vârstă. Vârsta cronologică reprezintă numărul de lumânări de pe tort, adică anii care au trecut de la naștere. Vârsta biologică, în schimb, arată starea reală a țesuturilor, organelor și sistemelor noastre.
Doi oameni care au aceeași vârstă în buletin pot avea corpuri complet diferite din punct de vedere biologic. Genele, stresul cronic, poluarea și calitatea somnului lasă urme adânci la nivel celular.
Studiul arată că persoanele născute în ultimele decenii prezintă semne clare de îmbătrânire prematură. Practic, un adult de 40 de ani din prezent poate avea un profil biologic similar cu cel al unui om mult mai în vârstă din generațiile trecute. Acest decalaj este vizibil mai ales în cazul cancerelor cu debut timpuriu, cum sunt cele pulmonare, gastrointestinale sau uterine.
"Scopul nostru final este să descifrăm modul în care mediul modern se întipărește în biologia noastră și crește riscul de cancer. Vrem să transformăm prevenția dintr-o serie de recomandări generale în intervenții personalizate.
Acest pas ne aduce mai aproape de depistarea timpurie a riscurilor și de crearea unor strategii de prevenție adaptate strict la biologia fiecărui individ", a explicat dr. Yin Cao, epidemiolog molecular și profesor asociat la WashU Medicine.
Echipa de cercetare nu s-a oprit la analize de suprafață. Autorii au extras și au evaluat datele medicale de la peste 154.000 de participanți din baza de date UK Biobank. Pentru validare, ei au folosit și informațiile a peste 10.000 de americani înscriși în programul de cercetare All of Us al Institutului Național de Sănătate din SUA.
Evaluarea a urmărit două direcții: îmbătrânirea sistemică, adică starea generală a corpului, și îmbătrânirea specifică a anumitor organe. Cu ajutorul unor algoritmi consacrați și prin analiza unor markeri din sânge, echipa a putut calcula vârsta reală a țesuturilor fără metode invazive.
Rezultatele indică un tipar clar între generații:
Această realitate biologică coincide cu explozia cazurilor de obezitate, disfuncții metabolice și boli de ficat gras în rândul tinerilor, probleme medicale care în trecut apăreau doar la bătrânețe.
Datele colectate arată un raport direct proporțional între ritmul accelerat de îmbătrânire și apariția bolii. O creștere a vârstei sistemice aduce automat un risc cu 8% mai mare de apariție a cancerelor solide cu debut timpuriu. Mai mult, persoanele care se află în grupul cu cea mai rapidă îmbătrânire biologică au un risc cu 15% mai mare față de cele care îmbătrânesc cel mai lent.
Un aspect crucial este că aceste procente au rămas valabile și după ce medicii au eliminat din ecuație riscurile genetice moștenite. Prin urmare, stilul de viață și mediul își pun amprenta pe corp dincolo de codul genetic cu care ne naștem.
Cercetătorii au observat și că anumite organe sunt mai vulnerabile.
"Dacă îi putem identifica pe tinerii cu cel mai ridicat risc de cancer înainte ca aceștia să se îmbolnăvească, ne putem concentra pe strategii de prevenție și depistare timpurie. Intervențiile vor ajunge exact la persoanele care au cea mai mare nevoie de ele", a mai spus dr. Yin Cao, WashU Medicine.
Acest studiu nu demonstrează o legătură de cauzalitate directă și nici nu oferă o singură vină absolută pentru ritmul în care corpul tinerilor se degradează. El oferă însă o hartă nouă pentru oncologia modernă.
În loc să verifice separat fiecare aliment, substanță chimică sau oră de somn pierdută, medicii pot monitoriza direct reacția generală a organismului prin teste de sânge care evaluează vârsta biologică.
Pe viitor, o simplă analiză de rutină ar putea să avertizeze un pacient că trupul său îmbătrânește prea repede, cu mult înainte de apariția primelor simptome ale unei boli. Acest semnal de alarmă le-ar permite medicilor să recomande investigații amănunțite sau schimbări radicale în comportament, măsuri adaptate la realitatea biologică a fiecărui om.
"În acest moment nu avem un răspuns definitiv cu privire la cauzele care duc la creșterea cazurilor de cancer în rândul tinerilor din întreaga lume. Totuși, studiile de acest gen ne ajută să asamblăm piesele unui puzzle complex. Ele ne arată că apariția cancerului poate fi influențată nu doar de mutațiile dintr-o singură celulă, ci de schimbările mai ample care au loc în întregul organism", a explicat dr. David Scott, director în cadrul organizației Cancer Grand Challenges.