Un studiu realizat în Australia arată că aplicațiile de livrare sunt asociate mai ales cu fast-food-ul și cu mesele de răsfăț, în timp ce informațiile nutriționale trec adesea în plan secund.
Aplicațiile de livrare sunt asociate mai ales cu fast-food-ul și cu alimentele considerate un răsfăț, nu cu alegerile sănătoase.
Promoțiile și reducerile îi pot determina pe consumatori să comande mâncare în loc să gătească acasă.
Informațiile despre calorii și calitatea nutrițională a preparatelor sunt adesea ignorate atunci când oamenii vor să se răsfețe.
Cercetătorii cer măsuri care să încurajeze alegerile sănătoase și să limiteze promovarea alimentelor nesănătoase pe platformele de livrare.
Aplicațiile de livrare a mâncării au devenit o soluție comodă pentru cei care nu au timp sau nu vor să gătească. Însă, dincolo de timpul economisit, modul în care sunt percepute aceste platforme și ofertele pe care le afișează ar putea influența inclusiv ceea ce ajunge în farfuria noastră.
Un studiu național realizat de cercetători de la Centrul de Politici de Sănătate al SAHMRI, în Australia, arată că utilizatorii asociază frecvent aplicații precum Uber Eats și DoorDash cu fast-food-ul și cu mesele de răsfăț.
Cercetarea, publicată în revista Australian and New Zealand Journal of Public Health, a analizat experiențele și percepțiile a 112 adulți din Australia. Cercetătorii au organizat 12 grupuri de discuție pentru a înțelege cum influențează promoțiile, designul aplicațiilor și informațiile nutriționale deciziile consumatorilor.
Rezultatele arată că oamenii nu deschid neapărat o aplicație de livrare cu gândul la o masă echilibrată. De multe ori, caută o soluție rapidă, ceva gustos sau o ofertă care să facă o comandă mai ușor de justificat.
„Oamenii ne-au spus că, atunci când deschid o aplicație de livrare a meselor, nu se gândesc la sănătate; se gândesc la comoditate, la răsfăț și la a profita de o ofertă”, a declarat Jess Morrison, autoarea principală a studiului, doctorandă și cercetătoare la SAHMRI și la Universitatea din Adelaide.
Unul dintre cele mai importante rezultate ale cercetării privește rolul promoțiilor. Livrarea gratuită, reducerile de 20% și ofertele de tipul „cumperi unul, primești unul gratis” au influențat în mod repetat deciziile participanților.
Mai mult, unii consumatori au spus că ofertele îi determinau să caute ceva de comandat înainte să se hotărască ce vor să mănânce. Astfel, reducerea nu mai era doar un avantaj de care profitau după ce luau o decizie, ci ajungea să influențeze chiar alegerea mesei.
„Promoțiile nu erau doar observate; erau așteptate”, a spus Morrison.
Potrivit acesteia, mulți participanți au descris cum căutau oferte înainte de a decide ce să mănânce. Reducerile îi ajutau să justifice costul comenzilor și le diminuau sentimentul de vinovăție atunci când alegeau alimente mai puțin sănătoase.
Cu alte cuvinte, o ofertă atractivă poate schimba decizia dintre a pregăti o masă acasă și a comanda ceva gata făcut. Iar dacă produsele promovate sunt în principal opțiuni de tip fast-food, reducerea poate încuraja indirect alegeri alimentare mai puțin sănătoase.
Aplicațiile pot afișa informații despre calorii sau evaluări privind calitatea nutrițională a preparatelor. Totuși, studiul a identificat un interes limitat al participanților pentru aceste detalii.
Unii au recunoscut că astfel de informații ar putea conta pentru persoanele care comandă frecvent. Majoritatea au spus însă că le-ar acorda mai puțină atenție atunci când își doresc o masă de răsfăț.
Acest comportament sugerează că, în momentul comenzii, comoditatea, pofta și prețul pot cântări mai mult decât valoarea nutritivă a alimentelor.
Totuși, cercetătorii nu consideră că informațiile nutriționale sunt inutile. Dimpotrivă, Jess Morrison a explicat că alte studii au arătat că acestea pot contribui la îmbunătățirea alegerilor alimentare în rândul persoanelor care folosesc frecvent aplicațiile de livrare.
Pe măsură ce aceste platforme devin o parte tot mai obișnuită a vieții de zi cu zi, informațiile despre ceea ce conțin preparatele ar putea deveni mai importante pentru consumatori.
Rezultatele studiului ridică întrebări despre măsura în care regulile actuale privind alimentația sănătoasă țin pasul cu dezvoltarea serviciilor digitale.
Potrivit lui Morrison, platformele online de livrare nu sunt incluse în multe dintre politicile nutriționale care se aplică în mediile fizice în care sunt comercializate alimentele.
Printre soluțiile propuse se numără stimulente mai mari pentru alegerea preparatelor sănătoase și limitarea promoțiilor de preț pentru alimentele nesănătoase.
„Trebuie să luăm în considerare măsuri precum creșterea stimulentelor pentru opțiuni mai sănătoase și limitarea promoțiilor de preț la alimentele nesănătoase. Având în vedere cât de mult influențează promoțiile alegerile, măsurile politice în acest domeniu ar putea face o diferență reală”, a declarat cercetătoarea.
O altă problemă este accesul la informațiile nutriționale, care ar trebui să fie disponibile indiferent de modul în care este comandată mâncarea.
Profesorul asociat Terry Slevin, director general al Asociației de Sănătate Publică din Australia, atrage atenția că reglementările trebuie adaptate la felul în care oamenii cumpără alimente în prezent.
„Avem nevoie de cerințe naționale uniforme privind etichetarea meniului, care să se aplice oriunde se vând produse alimentare. Consumatorii ar trebui să aibă acces la aceleași informații nutriționale, indiferent dacă comandă la tejghea, prin aplicația propriu-zisă a restaurantului sau prin intermediul unei platforme de livrare a meselor”, a spus Slevin.
Acesta consideră că autoritățile trebuie să acorde atenție și modului în care sunt promovate online alimentele nesănătoase, inclusiv în contextul măsurilor care vizează comercializarea acestora către copii.
„Aceste aplicații reprezintă încă un pas în direcția în care australienii consumă mai multe alimente nesănătoase și se îndepărtează de o alimentație sănătoasă. Iar dietele nesănătoase determină creșterea ratelor de obezitate, care, la rândul lor, determină creșterea incidenței bolilor cronice”, a avertizat Slevin.
Studiul nu demonstrează că toate comenzile prin aplicații sunt nesănătoase sau că fiecare utilizator este influențat în același mod. El evidențiază însă felul în care promoțiile și percepția asupra acestor platforme pot orienta alegerile alimentare și de ce regulile privind promovarea și informarea consumatorilor ar putea avea nevoie de o actualizare.
Studiul: Jessica Morrison și colab., „Deals for delivery: Exploring consumer perceptions of price promotions and nutrition information on meal delivery apps”, Australian and New Zealand Journal of Public Health (2026). DOI: 10.1016/j.anzjph.2026.100598.