Studiile au asociat consumul moderat de cafea cu beneficii pentru inimă, ficat și creier. Totuși, atunci când cineva decide să renunțe brusc la cofeină, fie din motive medicale, fie în timpul postului sau al unei schimbări de stil de viață, organismul poate reacționa surprinzător de puternic.
Principalul compus activ din cafea este cofeina, un stimulent al sistemului nervos central care influențează activitatea creierului și nivelul de energie. Cofeina funcționează prin blocarea adenozinei, un neurotransmițător care se acumulează pe parcursul zilei și induce senzația de somnolență.
Practic, atunci când bem cafea, creierul „nu mai simte” oboseala la fel de intens. Problema apare însă atunci când consumul de cafea este întrerupt brusc, conform Health.
În timp, organismul se adaptează la prezența cofeinei și produce mai mulți receptori pentru adenozină. Când cofeina dispare din sânge, adenozina se leagă rapid de acești receptori, iar rezultatul este apariția sevrajului de cofeină.
Unul dintre cele mai frecvente simptome după oprirea bruscă a cafelei este durerea de cap.
Cofeina produce vasoconstricție, adică îngustarea vaselor de sânge. După întreruperea consumului, vasele se dilată din nou, iar creșterea fluxului de sânge către creier poate declanșa cefalee.
Persoanele care suferă de migrene pot resimți simptome mult mai intense, mai ales în primele 24-48 de ore fără cafea.
Mulți oameni spun că după ce renunță la cafea se simt „fără energie”, iar explicația este una biologică.
Creșterea bruscă a activității adenozinei transmite creierului semnalul de somn și relaxare. Astfel apare senzația de epuizare, lipsă de concentrare și somnolență accentuată.
Pentru persoanele care consumau zilnic mai multe cești de cafea, această stare poate afecta productivitatea și capacitatea de concentrare pentru câteva zile.
Renunțarea la cofeină nu afectează doar nivelul de energie, ci și starea psihică.
Unele persoane devin mai iritabile, mai anxioase sau chiar pot avea simptome asemănătoare depresiei. Specialiștii explică faptul că scăderea bruscă a cofeinei influențează și eliberarea dopaminei, neurotransmițător asociat cu starea de bine și motivația.
Din acest motiv, unele persoane resimt nervozitate, lipsă de chef sau dificultăți emoționale temporare.
În cazurile mai rare, sevrajul de cofeină poate provoca:
Aceste manifestări pot crea impresia unei răceli sau a unei stări gripale, însă ele sunt provocate de adaptarea organismului la lipsa cofeinei.
Simptomele apar, de regulă, la 12-24 de ore după întreruperea consumului de cafea.
Perioada cea mai dificilă este în primele 24-48 de ore, când durerile de cap și oboseala ating intensitatea maximă.
Vestea bună este că, în majoritatea cazurilor, organismul se adaptează complet în aproximativ o săptămână, iar simptomele dispar treptat.
Medicii și specialiștii în nutriție avertizează că renunțarea „dintr-o dată” poate fi dificilă mai ales pentru persoanele care consumă cafea de mulți ani.
De aceea, recomandarea este reducerea progresivă a cofeinei, cu aproximativ 25% la fiecare câteva zile. Astfel, creierul și organismul au timp să se adapteze fără apariția unor simptome severe.
O metodă frecvent recomandată este alternarea cafelei obișnuite cu variante decofeinizate sau reducerea treptată a numărului de cești consumate zilnic.
Numeroase cercetări au asociat consumul moderat de cafea cu beneficii importante pentru sănătate, inclusiv reducerea riscului unor boli cardiovasculare și protejarea ficatului.
Totuși, specialiștii subliniază că reacția la cofeină diferă de la o persoană la alta. În cazul persoanelor cu aritmii, anxietate severă, insomnie sau sensibilitate crescută la cofeină, limitarea consumului poate fi necesară.