Mulți oameni au observat că, atunci când consumă alcool, apare aproape automat pofta pentru gustări sărate precum chipsuri, nachos, covrigei sau alune. Fenomenul nu este întâmplător și nici doar o chestiune de obișnuință culturală.
Un nou studiu realizat de cercetători australieni sugerează că alcoolul activează în organism un mecanism biologic care stimulează apetitul pentru proteine, conform Medical Xpress. Problema apare atunci când această nevoie naturală este „păcălită” de alimente ultraprocesate, care au gust sărat și savuros, dar conțin în principal grăsimi și carbohidrați.
Rezultatul? Mai multe calorii consumate și un risc crescut de îngrășare.
La baza fenomenului se află un hormon numit FGF21, produs de ficat.
Cercetările anterioare au arătat că acest hormon este eliberat atunci când organismul detectează un aport insuficient de proteine. Rolul său este să transmită creierului semnalul că organismul are nevoie de alimente bogate în proteine și, în același timp, să reducă atracția pentru alimentele dulci.
Surprinzător, consumul de alcool stimulează și el eliberarea FGF21.
Astfel, după câteva pahare, creierul începe să caute alimente care, din punct de vedere evolutiv, erau asociate cu proteinele: produse sărate și cu gust intens.
Acest mecanism ar putea explica și ceea ce specialiștii numesc „efectul aperitivului” – tendința de a avea mai multă poftă de mâncare după consumul unei băuturi alcoolice înainte de masă.
În trecut, gustul sărat era asociat în mod natural cu alimente bogate în proteine, precum carnea, peștele, fructele de mare, păsările de curte sau leguminoasele.
Însă industria alimentară modernă a schimbat regulile jocului.
Astăzi există numeroase produse ultraprocesate care imită gustul și aroma alimentelor bogate în proteine, fără să ofere însă cantități semnificative din acest nutrient. Chipsurile, biscuiții sărați, pizza, hot-dogii și multe alte produse de tip fast-food intră în această categorie.
Cercetătorii au numit aceste produse „momeli proteice”.
Ele transmit creierului semnale care sugerează prezența proteinelor, dar furnizează în principal grăsimi și carbohidrați. Din acest motiv, nevoia reală de proteine rămâne nesatisfăcută, iar apetitul continuă să fie stimulat.
Analiza realizată pe datele a 9.337 de adulți australieni a arătat că persoanele care consumau alcool aveau tendința să mănânce mai multe alimente sărate.
Totuși, efectele asupra greutății corporale depindeau de tipul alimentelor alese.
Atunci când participanții consumau surse sănătoase de proteine, precum carne slabă, carne de pasăre sau leguminoase, aportul de proteine creștea fără o creștere importantă a numărului total de calorii.
Situația se schimba însă radical atunci când alcoolul era asociat cu produse ultraprocesate și carne grasă. În aceste cazuri, aportul energetic total devenea mult mai mare, crescând riscul de acumulare a kilogramelor în plus.
Acesta este și motivul pentru care, după o seară cu bere și gustări sărate, multe persoane simt nevoia unei pizza, a unui kebab sau chiar a unui mic dejun foarte consistent a doua zi.
Specialiștii explică fenomenul printr-un mecanism numit „efectul de pârghie al proteinelor”.
Organismul urmărește să atingă un anumit necesar de proteine. Dacă alimentația este săracă în acest nutrient, corpul continuă să ceară hrană până când necesarul este acoperit.
Cum multe alimente ultraprocesate conțin puține proteine raportat la numărul de calorii, oamenii ajung să mănânce cantități mai mari pentru a satisface această nevoie biologică.
În combinație cu alcoolul, care stimulează suplimentar pofta pentru proteine, efectul poate deveni și mai puternic.
Pentru a înțelege mai bine fenomenul, cercetătorii au analizat interacțiunea dintre alcool, hormonul FGF21 și apetitul pentru proteine, folosind date din Australian Adult Health Survey.
Aproximativ o treime dintre participanți au declarat că au consumat alcool în ziua în care au completat chestionarele alimentare.
Rezultatele au confirmat că alcoolul este asociat cu o preferință crescută pentru alimentele sărate și că impactul asupra aportului caloric depinde în mare măsură de calitatea alimentelor alese.
Autorii studiului recomandă ca persoanele care consumă alcool să înțeleagă că pofta apărută ulterior nu este neapărat o simplă dorință de a ronțăi ceva, ci poate reprezenta un semnal biologic pentru necesarul de proteine.
În locul chipsurilor, biscuiților sărați sau produselor fast-food, specialiștii recomandă alegerea unor surse de proteine precum:
Potrivit cercetătorilor, această strategie poate reduce riscul de consum excesiv de calorii și poate preveni creșterea în greutate asociată combinației dintre alcool și alimente ultraprocesate.
Studiul sugerează că legătura dintre consumul de alcool și creșterea în greutate este mai complexă decât simplul aport caloric al băuturilor alcoolice. Alcoolul poate modifica semnalele biologice care controlează apetitul și poate împinge organismul către alegeri alimentare nesănătoase.
Cu alte cuvinte, nu doar berea sau vinul adaugă calorii în plus, ci și ceea ce alegem să mâncăm după ce le consumăm. Pentru mulți oameni, adevărata problemă nu este paharul în sine, ci chipsurile, pizza și fast-food-ul care îl însoțesc.