Trosnirea degetelor, adică acel “poc” satisfăcător pe care mulți dintre noi îl facem zilnic, a devenit un gest obișnuit, fie din reflex, fie pentru senzația de relaxare articulară. Dar cât de sigur este acest obicei? Poate provoca artrită, așa cum spun unele persoane? Sau este doar un mit transmis din generație în generație?
Răspunsurile vin din studii medicale publicate în reviste internaționale și confirmate de experți de la Cleveland Clinic, Mayo Clinic, Harvard Medical School și Arthritis Foundation.
Potrivit cercetărilor publicate în PLOS One și confirmate de Cleveland Clinic, trosnirea apare din cauza unui fenomen numit cavitare.
În interiorul articulațiilor există lichid sinovial, care acționează ca un lubrifiant. Când tragem sau împingem degetele, presiunea din lichid se modifică brusc, formând bule microscopice de gaz (azot, dioxid de carbon, oxigen). Colapsul acestor bule produce acel sunet caracteristic.
Pe scurt: nu este os pe os, ci o reacție fizică în lichidul articular.
Acesta este poate cel mai răspândit mit. Studiile internaționale, inclusiv o cercetare celebră realizată de Dr. Donald Unger, care și-a trosnit degetele de la o mână timp de peste 60 de ani, fără să dezvolte artrită, arată că nu există legătură între trosnirea degetelor și apariția osteoartritei.
Potrivit Arthritis Foundation și Mayo Clinic, artrita apare din cauze precum:
Trosnirea în sine nu deteriorează cartilajul și nu cauzează inflamație cronică.
Deși nu provoacă artrită, unele studii au găsit posibile efecte minore în cazul trosnirii excesive, zilnice:
Totuși, aceste efecte nu apar la toată lumea și nu sunt considerate grave dacă mișcarea este făcută ușor și nedureros.
Unele persoane simt o senzație de relaxare sau creșterea mobilității după trosnire.
Cercetările arată că acest efect este temporar și nu aduce beneficii structurale pe termen lung. Este mai degrabă o eliberare psihologică și mecanică a articulației.
Dacă observi:
atunci este indicat să consulți un medic reumatolog sau ortoped. Aceste simptome pot fi semne ale unei probleme medicale reale (artrită, tendinită, leziune ligamentară) care nu are legătură directă cu trosnirea.