În marile lanțuri de supermarketuri din Marea Britanie, laptele neomogenizat a devenit un produs „la modă”, fiind cumpărat tot mai des de consumatorii preocupați de sănătate și de alimentele „non-UPF” (ultra-procesate).
Retailerul Waitrose a raportat o creștere de 34% a vânzărilor, semn că tendința nu mai este una de nișă, ci una de masă.
Dar ce îl face atât de special în ochii cumpărătorilor?
Diferența nu ține de vacă, nici de nutrienți, ci de un proces tehnologic simplu: omogenizarea.
În mod obișnuit, laptele este trecut printr-o duză fină, sub presiune ridicată, ceea ce fragmentează grăsimea în particule foarte mici. Acestea rămân uniform distribuite în lichid, împiedicând separarea.
În cazul laptelui neomogenizat, acest pas nu este făcut. Rezultatul:
Pe scurt: arată mai „rustic”, dar nu este mai „puternic” nutrițional.
Potrivit nutriționistului autorizat Rob Hobson, diferențele dintre laptele omogenizat și cel neomogenizat sunt aproape inexistente din punct de vedere al sănătății.
„Din punct de vedere nutrițional, sunt practic identice. Ambele oferă proteine, calciu, iod, vitamina B12 și riboflavină în cantități similare. Diferența este de textură și aspect”, explică specialistul, conform Daily Mail.
Singura variație reală apare între laptele integral și cel degresat, nu între tipurile de procesare.
Indiferent dacă este omogenizat sau nu, laptele rămâne un aliment complex:
Cu alte cuvinte, profilul nutritiv rămâne stabil, indiferent de textura din pahar.
Una dintre cele mai răspândite idei din jurul laptelui neomogenizat este că ar fi „mai ușor de digerat” sau „mai prietenos cu intestinul”.
Dar dovezile nu susțin această ipoteză.
Rob Hobson atrage atenția că:
Potrivit reprezentanților din industria alimentară, trendul este alimentat de dorința consumatorilor de a evita produsele „ultra-procesate”.
Dan Robinson, manager în cadrul Leckford Estate (ferma de lapte a retailerului Waitrose), explică faptul că oamenii caută „alimente de bază cât mai simple și mai apropiate de natură”.
Totuși, specialiștii spun că aici apare o confuzie frecventă: ideea că „mai puțin procesat” înseamnă automat „mai sănătos”.
Un detaliu esențial ignorat de mulți consumatori este diferența dintre procese:
Laptele neomogenizat nu este „mai crud” sau „mai nutritiv”, ci doar mai puțin uniform vizual.
Diferența de preț poate fi semnificativă: în unele cazuri, laptele neomogenizat costă chiar cu 50% mai mult decât variantele standard.
Dar din perspectiva nutrițională, experții sunt fermi: nu există un beneficiu proporțional cu prețul.
Singurul „câștig” real rămâne gustul mai cremos și experiența senzorială diferită.
Trendul vine într-un context mai amplu:
Cu toate acestea, „întoarcerea la laptele natural” arată că percepția publică poate influența puternic piața, chiar și fără schimbări reale de beneficii medicale.
Laptele neomogenizat nu este un superaliment, dar nici un produs inferior. Este, în esență, același lapte, doar cu o altă structură a grăsimii și o imagine mai „artizanală”.
Iar în lumea alimentației moderne, uneori diferența dintre „sănătos” și „la modă” nu stă în știință, ci în percepție.