Un nou studiu arată că persoanele care participă frecvent la activități culturale au o vârstă fiziologică cu aproximativ trei ani mai mică decât cele care evită astfel de experiențe.
Îmbătrânirea este inevitabilă, însă ritmul în care îmbătrânește organismul diferă de la o persoană la alta. Specialiștii fac diferența între vârsta cronologică, adică numărul anilor împliniți, și vârsta fiziologică, care reflectă cât de bine funcționează organismul din punct de vedere biologic, conform Medical Xpress.
O analiză publicată în revista Journal of Epidemiology and Community Health vine cu o concluzie neașteptată: implicarea în activități culturale, precum mersul la cinema, la teatru, la concerte sau la muzee, este asociată cu o îmbătrânire fiziologică mai lentă.
Cercetătorii de la Institutul de Știință din Tokyo, Japonia, spun că au realizat primul studiu longitudinal care investighează relația dintre participarea la activități culturale și vârsta fiziologică, controlând în același timp factorii de confuzie care nu se modifică în timp.
Pentru analiză au fost folosite date de la 1.899 de adulți cu vârsta de peste 50 de ani, participanți la English Longitudinal Study of Ageing (ELSA), un amplu studiu desfășurat în Anglia, care urmărește sănătatea unei populații reprezentative de persoane în vârstă.
Datele au fost colectate în cel puțin două etape, în perioadele 2004-2005, 2006-2007 și 2008-2009.
Pentru a estima vârsta fiziologică, asistentele medicale au evaluat zece markeri ai sănătății organismului:
presiunea pulsului;
tensiunea arterială diastolică;
volumul expirator forțat;
concentrația hemoglobinei;
fibrinogenul;
hemoglobina glicată (HbA1c);
colesterolul LDL;
indicele de masă corporală (IMC);
forța de prindere a mâinii;
viteza de mers.
Pe baza acestor indicatori a fost calculat un scor compozit al vârstei fiziologice.
În paralel, participanții au completat un chestionar în care au precizat cât de des mergeau la:
cinema;
muzee sau galerii de artă;
teatru, concerte sau operă.
Frecvența participării a fost evaluată pe o scară de la 0 („niciodată”) la 5 („de două ori pe lună sau mai des”), rezultând un scor total al implicării culturale între 0 și 15.
Rezultatele au fost remarcabile.
Persoanele care participau la activități culturale cel puțin o dată la câteva luni aveau o vârstă fiziologică medie de 66,9 ani, comparativ cu 69,9 ani în cazul celor care se implicau rar sau deloc în astfel de activități.
Mai mult, analiza statistică a arătat că fiecare punct în plus obținut la scorul de implicare culturală era asociat cu o reducere a vârstei fiziologice de 0,085 ani, echivalentul a aproximativ 31 de zile.
Asocierea s-a menținut chiar și după ajustarea pentru factori importanți precum venitul gospodăriei, statutul profesional și prezența bolilor cronice.
Autorii studiului cred că participarea la activități culturale poate acționa prin mai multe mecanisme.
Astfel de experiențe:
stimulează relațiile sociale și reduc izolarea;
contribuie la menținerea unei stări psihice mai bune;
încurajează un stil de viață mai activ și mai sănătos;
reduc stresul și oferă stimulare cognitivă.
Toți acești factori sunt deja cunoscuți pentru influența lor asupra procesului de îmbătrânire și asupra riscului de boli cronice.
Participanții cu un nivel ridicat de implicare culturală erau, mai frecvent:
femei;
persoane cu statut socio-economic mai ridicat;
persoane angajate;
persoane care aveau deja o stare generală de sănătate mai bună.
Acest aspect ridică o întrebare importantă: oamenii îmbătrânesc mai lent pentru că merg la teatru și la muzeu sau merg la teatru și la muzeu pentru că sunt deja mai sănătoși?
Autorii subliniază că studiul este unul observațional și nu poate demonstra că activitățile culturale încetinesc direct îmbătrânirea.
Este posibil să existe și fenomenul de cauzalitate inversă, adică persoanele cu o stare de sănătate mai bună să fie mai capabile să participe la astfel de activități.
Totuși, cercetătorii consideră că implicarea culturală reprezintă un factor care poate fi modificat și care ar putea deveni o strategie accesibilă pentru promovarea îmbătrânirii sănătoase.
„În mod deosebit, impactul poate fi comparabil cu cel al activității fizice frecvente”, notează autorii.
Cercetătorii susțin că facilitarea accesului geografic și financiar la evenimente culturale ar putea crește participarea populației și, implicit, ar putea contribui la o îmbătrânire mai sănătoasă.
Ei subliniază însă că sunt necesare studii suplimentare pentru a demonstra dacă promovarea participării la activități culturale poate produce efecte directe și de durată asupra sănătății și asupra ritmului de îmbătrânire fiziologică.