În timp ce unii utilizatori avertizează că SPF-ul ar provoca dezechilibre hormonale, cancer sau deficit de vitamina D, alții recomandă înlocuirea produselor testate cu seu de vită, ulei de cocos sau ulei de măsline. Cât este mit și cât este adevăr?
Unele filtre UV pot ajunge în fluxul sanguin, iar anumite ingrediente au prezentat activitate hormonală în studiile de laborator. Acest lucru nu demonstrează însă că folosirea normală a cremelor de protecție solară provoacă probleme de sănătate.
Radiațiile ultraviolete afectează pielea și cresc riscul de cancer cutanat. Renunțarea la SPF în favoarea unor uleiuri sau grăsimi alimentare poate lăsa pielea fără protecție eficientă.
Cremele de protecție solară reduc expunerea la radiațiile UVB implicate în producerea vitaminei D, dar această vitamină poate fi obținută și din alimente sau suplimente.
O protecție solară eficientă trebuie să fie testată împotriva radiațiilor UVA și UVB, aplicată în cantitate suficientă și reaplicată atunci când este necesar.
Un nou trend de pe rețelele sociale pune sub semnul întrebării unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri de îngrijire a pielii: folosirea cremei de protecție solară. Mai mult, unii utilizatori au început să promoveze alternative neobișnuite, precum seul de vită, grăsimea folosită în mod tradițional la prepararea cartofilor prăjiți, uleiul de cocos sau cel de măsline.
În paralel, circulă afirmații potrivit cărora produsele SPF ar conține substanțe periculoase, ar afecta hormonii, ar împiedica organismul să producă suficientă vitamina D sau chiar ar provoca cancer.
Fenomenul a fost analizat în cel mai recent episod al podcastului „Strange Health”, realizat de publicația The Conversation, în care sunt discutate tendințe neobișnuite din domeniul sănătății și al bunăstării, conform Medical Xpress.
Există însă un detaliu interesant în spatele popularității acestor mesaje. Un studiu din 2026, care a analizat 971 de videoclipuri populare de pe TikTok despre cremele de protecție solară, a constatat că aproape 87% dintre acestea promovau utilizarea produselor SPF. Doar 6% conțineau critici legate de sănătate.
Cu toate acestea, videoclipurile critice au atras semnificativ mai multe aprecieri, distribuiri și comentarii decât cele care promovau exclusiv protecția solară. Cu alte cuvinte, mesajele care pun sub semnul întrebării produsele SPF pot deveni mai vizibile în mediul online, chiar dacă sunt mult mai puține.
Pentru a lămuri aceste îngrijorări, în podcast a fost invitată Charareh Pourzand, profesoară de biologie farmaceutică la Universitatea din Bath, care cercetează de peste 30 de ani efectele luminii solare asupra pielii.
Una dintre preocupările discutate este legată de absorbția filtrelor UV. Unele dintre aceste substanțe pot ajunge în fluxul sanguin, iar anumite ingrediente au demonstrat activitate hormonală în experimente de laborator.
Totuși, există o diferență importantă între identificarea unei substanțe în organism și demonstrarea faptului că aceasta provoacă efecte negative asupra sănătății. La fel, un efect observat în laborator nu înseamnă automat că același lucru se întâmplă în cazul utilizării obișnuite a unui produs.
Siguranța ingredientelor este în continuare analizată de autoritățile de reglementare. Un exemplu este 4-MBC, un filtru UV a cărui utilizare în produsele de protecție solară a fost restricționată recent în Marea Britanie, în urma unei evaluări de siguranță.
Aceste verificări sunt importante, însă trebuie privite în contextul dovezilor privind efectele radiațiilor ultraviolete. Expunerea la UV poate deteriora pielea și crește riscul de cancer cutanat.
Prin urmare, faptul că anumite ingrediente sunt evaluate sau că unele filtre pot fi absorbite nu reprezintă un motiv pentru a renunța la protecția solară.
Un alt argument folosit frecvent de cei care critică produsele de protecție solară este legat de vitamina D.
Este adevărat că pielea folosește radiațiile UVB pentru a produce această vitamină, iar cremele de protecție solară limitează pătrunderea acestui tip de radiație.
Totuși, acest lucru nu înseamnă că trebuie să ne expunem intenționat la soare fără protecție pentru a obține vitamina D.
Există și alte modalități prin care organismul poate primi această vitamină, inclusiv prin alimentație sau suplimente alimentare. Astfel, preocuparea legată de vitamina D nu justifică expunerea deliberată la radiațiile ultraviolete care pot deteriora pielea.
Poate părea tentant să înlocuiești un produs SPF cu ingrediente naturale, mai ales atunci când acestea sunt prezentate online drept alternative mai sănătoase. Problema este că un ingredient care absoarbe o parte din radiațiile ultraviolete nu oferă automat o protecție solară eficientă.
Charareh Pourzand explică de ce prepararea acasă a unei creme din seu de vită sau din diferite uleiuri poate fi riscantă.
Fără o formulare corespunzătoare și teste specifice, nu există certitudinea că amestecul protejează pielea în mod fiabil. Nu poți ști câtă radiație UV este blocată, cât timp se menține protecția sau dacă aceasta este suficientă pentru a preveni deteriorarea pielii.
Prin comparație, produsele de protecție solară sunt formulate și testate pentru a oferi un anumit nivel de protecție. Simplul fapt că un ingredient este natural sau că poate absorbi o parte din lumina ultravioletă nu îl transformă într-o alternativă sigură la o cremă SPF.
Discuția din podcast abordează și alte concepții greșite despre expunerea la soare, printre care ideea că un bronz obținut înainte de vacanță ar pregăti pielea și ar oferi o protecție suficientă.
De asemenea, sunt analizate riscurile asociate solarelor de bronzat și cercetările lui Pourzand privind efectele luminii solare asupra celulelor pielii.
Un aspect interesant al cercetărilor sale este legat de modul în care expunerea la soare poate elibera fier în interiorul celulelor cutanate, amplificând deteriorarea acestora.
Așadar, bronzul nu trebuie privit ca o garanție că pielea este pregătită pentru expunerea ulterioară la soare.
Un alt subiect discutat este alegerea produsului potrivit. Potrivit lui Dan Baumgardt, medic generalist și lector la Universitatea din Bristol, cea mai scumpă cremă de protecție solară nu este neapărat și cea mai bună alegere.
Mai important este ca produsul să ofere protecție testată atât împotriva radiațiilor UVA, cât și UVB. De asemenea, contează cantitatea aplicată și reaplicarea produsului atunci când este necesar.
În cadrul discuției este analizată inclusiv întrebarea dacă avem nevoie întotdeauna de SPF 50, inclusiv pentru o ieșire scurtă în aer liber, într-o zi de iarnă britanică.
Mesajul principal este că protecția solară trebuie aleasă și utilizată corect, nu în funcție de preț sau de tendințele virale de pe internet.
Într-o perioadă în care informațiile despre sănătate circulă rapid pe rețelele sociale, diferența dintre un ingredient natural și un produs testat nu ar trebui ignorată. Iar înlocuirea cremei SPF cu grăsimi sau uleiuri din bucătărie nu oferă garanția protecției împotriva radiațiilor ultraviolete.