Nivelurile scăzute ale vitaminei B6 ar putea indica un risc mai mare de evoluție severă la pacienții cu colangită sclerozantă primară, o boală rară și cronică a ficatului, potrivit unui nou studiu publicat în Journal of Hepatology. Cercetarea arată că pacienții cu valori reduse ale formei active a vitaminei B6 au avut un risc mai mare de transplant hepatic, deces legat de boală sau decompensare hepatică în următorii cinci ani.
Colangita sclerozantă primară, cunoscută în literatura medicală drept PSC, este o boală cronică în care căile biliare se inflamează, se îngustează treptat și pot duce, în timp, la afectarea severă a ficatului. Evoluția este dificil de prezis: unii pacienți rămân stabili ani la rând, în timp ce alții ajung la complicații grave, inclusiv ciroză, insuficiență hepatică sau necesitatea unui transplant.
Tocmai această variabilitate face importantă identificarea unor markeri care să ajute medicii să estimeze mai bine riscul individual. Studiul coordonat de Peder R. Braadland, de la Norwegian PSC Research Center, Oslo University Hospital, și Ahmad H. Ali, de la University of Missouri School of Medicine, sugerează că nivelul vitaminei B6 active, măsurat prin pyridoxal 5’-phosphate, prescurtat PLP, ar putea deveni un astfel de indicator.
Cercetătorii au analizat probe de ser de la pacienți cu colangită sclerozantă primară din trei regiuni diferite: 315 pacienți din Norvegia, 149 din Germania și 756 din Statele Unite. În total, în cohorta americană au fost analizate 806 probe serice. Probele din cohortele americană și norvegiană au fost colectate pe perioade lungi, între 2004 și 2022 în SUA și între 2008 și 2022 în Norvegia.
Nivelurile formei active a vitaminei B6 au fost măsurate printr-o metodă de laborator de înaltă precizie, cromatografie lichidă cuplată cu spectrometrie de masă în tandem. Pacienții au fost împărțiți în trei categorii: deficit de vitamina B6, atunci când nivelul PLP era sub 20 nmol/L, deficit marginal, între 20 și sub 40 nmol/L, și nivel suficient, de cel puțin 40 nmol/L.
Principalul rezultat urmărit a fost apariția, în termen de cinci ani de la recoltarea probei, a unui transplant hepatic sau a unui deces legat de colangita sclerozantă primară. Cercetătorii au analizat și riscul de decompensare hepatică, definită prin apariția unor complicații precum sângerarea variceală, ascita sau encefalopatia.
Datele au arătat că deficitul de vitamina B6 era prezent la o proporție importantă dintre pacienți. În cohorta norvegiană, jumătate dintre pacienți aveau deficit. În cohorta americană, proporția era de 25%, iar în cea germană ajungea la 62%. Deficitul a fost mai frecvent la pacienții care prezentau deja decompensare hepatică.
Pe parcursul celor cinci ani de urmărire, nivelurile mai ridicate ale PLP au fost asociate cu o supraviețuire mai bună fără transplant hepatic în toate cele trei cohorte. Cu alte cuvinte, pacienții cu valori mai bune ale vitaminei B6 active au avut, în medie, un risc mai mic de a ajunge la transplant hepatic sau de a muri din cauza bolii.
Asocierea a rămas semnificativă și după ajustarea rezultatelor pentru sex și pentru scoruri de risc deja folosite în evaluarea pacienților, cel puțin în cohortele din Statele Unite și Norvegia. Acest lucru este important, deoarece sugerează că nivelul PLP ar putea aduce informații suplimentare față de modelele de prognostic existente.
Un detaliu important al studiului este că riscul nu a crescut liniar la toate valorile vitaminei B6. Cercetătorii au observat o creștere accentuată a riscului în zona nivelurilor scăzute și marginale, dar o plafonare după atingerea unor valori considerate suficiente.
Cu alte cuvinte, problema pare să fie mai ales deficitul sau deficitul marginal. Odată ce nivelurile de PLP depășesc pragul de suficiență, diferențele de prognostic devin mai mici. Acest rezultat poate fi relevant pentru viitoarele modele de evaluare a riscului, dar nu înseamnă automat că administrarea de vitamina B6 ar modifica evoluția bolii. Studiul arată o asociere, nu dovedește că suplimentarea tratează sau previne complicațiile.
În cohorta americană, nivelurile mai mari de PLP au fost asociate și cu un risc mai mic de decompensare hepatică în următorii cinci ani. În cohorta norvegiană, legătura a fost observată în analiza inițială, dar nu a mai rămas semnificativă după ajustările statistice complexe.
Autorii studiului pornesc de la observații anterioare potrivit cărora pacienții cu colangită sclerozantă primară au adesea o capacitate redusă a microbiomului intestinal de a produce forma activă a vitaminei B6. PLP este implicat în numeroase procese metabolice, iar nivelurile scăzute ar putea reflecta nu doar o carență nutrițională, ci și o perturbare mai profundă a metabolismului și a interacțiunii dintre intestin și ficat.
Această ipoteză este importantă mai ales pentru că PSC este o boală frecvent asociată cu afecțiuni inflamatorii intestinale. Legătura dintre ficat, căile biliare, imunitate și microbiom este una dintre direcțiile majore de cercetare în această boală.
Autorii consideră că rezultatele susțin includerea PLP în viitoarele modele de predicție a riscului pentru colangita sclerozantă primară. Ei notează că valoarea prognostică a PLP se confirmă în țări diferite, cu practici clinice diferite, ceea ce întărește relevanța observației.
Totuși, cercetătorii atrag atenția și asupra limitărilor. Pacienții incluși în cele trei cohorte proveneau din centre terțiare, adică unități medicale unde ajung frecvent cazurile mai complexe sau mai severe. Din acest motiv, rezultatele ar putea să nu se aplice în aceeași măsură pacienților cu forme mai ușoare de boală. De asemenea, în cohorta americană, pacienții fără date biochimice disponibile nu au putut fi incluși în anumite modele statistice.
Pentru pacienți, concluzia nu este că vitamina B6 trebuie luată preventiv sau în doze mari fără recomandare medicală. Vitamina B6 poate avea efecte adverse dacă este administrată excesiv, inclusiv probleme neurologice. Mesajul principal al studiului este că nivelul formei active a vitaminei B6 ar putea ajuta medicii să identifice pacienții cu risc mai mare de evoluție severă.
În practică, această descoperire poate deschide calea spre monitorizare mai atentă, stratificare mai bună a riscului și, pe viitor, studii care să testeze dacă intervențiile asupra deficitului de vitamina B6 sau asupra microbiomului pot influența evoluția bolii.
Până atunci, studiul adaugă o piesă importantă în înțelegerea colangitei sclerozante primare: nivelul scăzut al vitaminei B6 nu este doar o constatare de laborator, ci poate fi un semnal asociat cu un prognostic mai prost.