Fumul provenit de la incendiile de vegetație nu afectează doar aerul de afară. Particulele fine pătrund și în locuințe, unde pot agrava astmul, alergiile și bolile cardiovasculare.
Incendiile de vegetație care afectează zone populare pentru turiștii români, precum Grecia sau Italia au determinat emiterea unor alerte privind calitatea aerului. Autoritățile le recomandă oamenilor să rămână în interior, dacă nivelurile de poluare devin nesănătoase.
Potrivit lui Jienan Li, cercetător în domeniul calității aerului din interior la Universitatea de Stat din Colorado, poluanții din exterior modifică și compoziția chimică a aerului din interior, conform The Guardian. Cu alte cuvinte, simplul fapt că stai în casă nu înseamnă că respiri automat un aer curat.
Poluarea aerului din interior poate agrava astmul și alte boli respiratorii și poate contribui la apariția așa-numitului „sindrom al clădirii bolnave”, asociat cu simptome precum oboseală, dureri de cap, iritații și greață.
Deși sunt promovate pentru aproape orice locuință, purificatoarele de aer sunt deosebit de utile pentru anumite categorii de persoane.
Printre cei care pot beneficia cel mai mult se numără:
persoanele cu astm;
cei care suferă de alergii la polen sau praf;
pacienții cu boli cardiovasculare;
copiii;
femeile însărcinate;
persoanele vârstnice.
Mai mult, Jienan Li spune că atunci când Indicele Calității Aerului (AQI) ajunge la 150 sau mai mult, practic oricine ar trebui să ia în considerare utilizarea unui purificator de aer în locuință.
Specialiștii atrag atenția asupra unei confuzii frecvente.
Jill Heins, director senior în cadrul American Lung Association, preferă să nu folosească termenul de „purificator de aer”, deoarece aceste dispozitive nu sterilizează aerul.
Ele funcționează prin aspirarea aerului din încăpere cu ajutorul unui ventilator și trecerea acestuia prin unul sau mai multe filtre, reținând particulele aflate în suspensie.
Cel mai important este filtrul HEPA (High Efficiency Particulate Air), considerat standardul de aur în filtrarea aerului.
Acesta poate elimina aproximativ 99% dintre particulele cu dimensiuni de până la 0,3 microni, inclusiv:
praf;
polen;
păr de animale;
particule fine rezultate din fum;
unele bacterii.
Totuși, simpla trecere printr-un filtru HEPA nu înseamnă că aerul devine complet lipsit de virusuri, bacterii sau alți germeni. Majoritatea aparatelor captează aceste particule, dar nu le distrug, decât dacă sunt echipate și cu tehnologii suplimentare, precum lumina ultravioletă germicidă.
Unele modele includ și filtre cu cărbune activ, eficiente pentru reducerea:
mirosurilor;
gazelor;
compușilor organici volatili (COV).
În schimb, experții recomandă prudență în cazul aparatelor bazate pe ionizare. Acestea au fost populare în anii '80 și '90, însă și-au pierdut din popularitate deoarece pot produce ozon, un gaz care poate irita căile respiratorii.
Eficiența unui aparat nu depinde doar de existența unui filtru HEPA.
Contează și:
dimensiunea camerei pentru care este proiectat;
rata de livrare a aerului curat (CADR), indicator care arată cât aer poate filtra într-un minut;
întreținerea regulată și schimbarea filtrelor.
Jill Heins recomandă verificarea prețului filtrelor de schimb înainte de achiziție, deoarece acestea pot costa, în unele cazuri, aproape la fel de mult ca aparatul.
De asemenea, purificatorul nu înlocuiește curățenia obișnuită. Aspirarea și ștergerea prafului rămân esențiale, iar atunci când aerul de afară este curat, este recomandată aerisirea locuinței timp de cel puțin 10 minute pe zi.
Da, spun specialiștii.
Sistemele HVAC sunt utile pentru ventilație și climatizare, însă nu sunt proiectate să elimine particulele foarte fine la fel de eficient precum un purificator dedicat.
Într-o casă cu mai multe niveluri, cercetătorii recomandă câte un aparat pe fiecare etaj, adaptat dimensiunii spațiului.
În apartamentele mici, un singur dispozitiv poate fi suficient, dacă este mutat în camera în care petreci cel mai mult timp, de exemplu, în living ziua și în dormitor noaptea.
Purificatorul poate funcționa practic oricând, însă, pentru un consum eficient de energie, experții recomandă urmărirea zilnică a Indicelui Calității Aerului.
Atunci când indicele intră în zona portocalie, în jurul valorii de 100, utilizarea aparatului devine recomandată.
Unele modele moderne sunt dotate cu senzori care detectează nivelurile de particule PM2,5 și pornesc automat filtrarea atunci când concentrațiile cresc.
Totuși, acești senzori nu detectează ozonul, dioxidul de carbon sau compușii organici volatili, astfel încât nu oferă o imagine completă asupra calității aerului.
Potrivit American Lung Association, un purificator de calitate poate costa între 150 și 1.500 de dolari, însă pentru o singură cameră se poate găsi un model foarte eficient la un preț sub 300 de dolari.
Există însă și o alternativă ingenioasă și mult mai ieftină: cutia Corsi-Rosenthal, un sistem realizat acasă din patru sau cinci filtre MERV13 lipite sub formă de cub și un ventilator.
Un studiu publicat în 2022 a arătat că această soluție poate atinge o rată CADR de 600-850 de picioare cubice pe minut, comparabilă cu multe aparate comerciale.
Specialiștii spun că există câteva măsuri simple care reduc semnificativ poluarea aerului din locuință:
evită fumatul în interior și utilizarea țigărilor electronice;
limitează folosirea lumânărilor și a șemineelor;
dacă gătești pe gaz, folosește întotdeauna hota și aerisește când aerul exterior este sigur;
alege produse de curățenie și cosmetice fără parfumuri puternice și compuși chimici iritanți;
aspiră și șterge regulat praful, mai ales în perioadele cu fum provenit din incendii forestiere, deoarece particulele toxice se pot depune pe mobilier și alte suprafețe.
Purificatoarele de aer nu sunt dispozitive miraculoase și nu sterilizează aerul din locuință. Totuși, atunci când sunt echipate cu filtre HEPA, sunt alese corect pentru dimensiunea încăperii și sunt întreținute corespunzător, ele pot reduce semnificativ cantitatea de particule fine inhalate, inclusiv pe cele provenite din fumul incendiilor forestiere.
Pentru persoanele cu astm, alergii, boli cardiovasculare sau alte afecțiuni respiratorii, dar și în perioadele în care calitatea aerului exterior este foarte slabă, aceste aparate pot reprezenta o măsură suplimentară de protecție a sănătății.
