Spitalele, obligate să publice infecțiile și consumul de antibiotice. Noile reguli pregătite de Ministerul Sănătății

Ministerul Sănătății pregătește reguli mai stricte pentru prevenirea și raportarea infecțiilor dobândite în spitale. Managerii vor trebui să publice periodic date despre infecții și consumul de antibiotice, iar pacienții cu risc vor fi testați pentru bacterii multirezistente.

Spitalele publice și private cu paturi ar putea fi obligate să aplice un nou cadru pentru supravegherea, prevenirea și limitarea infecțiilor asociate asistenței medicale – IAAM, cunoscute și ca infecții nosocomiale.

Proiectul de ordin publicat de Ministerul Sănătății în transparență decizională pe 7 iulie 2026 stabilește responsabilități concrete pentru manageri, directori medicali, șefi de secție, medici, asistente, laboratoare și structurile specializate în controlul infecțiilor. Documentul ar urma să înlocuiască Ordinul Ministerului Sănătății nr. 1.101/2016. La data verificării, proiectul nu era încă în vigoare.

Spitalele vor publica datele despre infecții

Una dintre cele mai importante prevederi este obligația managerului de a publica pe site-ul spitalului informații statistice privind infecțiile asociate asistenței medicale.

Datele ar urma să includă:

• rata trimestrială și anuală de incidență;
• numărul infecțiilor, defalcat pe secții;
• situația infecțiilor în funcție de tip și de procedurile chirurgicale;
• rezultatele studiului anual de prevalență;
• consumul de antibiotice, împărțit pe categorii potrivit clasificării AWaRe a  Organizației Mondiale a Sănătății.

Măsura urmărește să ofere o imagine mai apropiată de realitate asupra infecțiilor din spitale și să reducă subraportarea acestora.

Testarea pacienților cu risc pentru bacterii multirezistente

Proiectul introduce reguli detaliate pentru identificarea pacienților colonizați cu microorganisme rezistente la mai multe antibiotice – microorganisme MDR.

Screeningul va trebui făcut la internare și la admiterea în secțiile de Anestezie și Terapie Intensivă. Vor fi testați în special pacienții transferați din alte spitale, cei spitalizați recent, persoanele care au primit antibiotice și pacienții programați pentru anumite intervenții chirurgicale.

Testarea ar urma să fie repetată, de regulă, la șapte zile de la internare sau atunci când pacientul este transferat într-o altă secție. Spitalul trebuie, de asemenea, să asigure saloane în care pacienții infectați sau colonizați cu același microorganism să poată fi izolați ori grupați.

Laboratoarele trebuie să funcționeze inclusiv în regim de gardă

Unitățile sanitare vor trebui să asigure continuitatea activității laboratorului de microbiologie, inclusiv în regim de gardă, atât pentru diagnosticarea rapidă a infecțiilor, cât și pentru identificarea colonizării cu microorganisme multirezistente.

Datele laboratorului vor trebui folosite pentru alegerea corectă a tratamentului antibiotic și pentru alertarea secțiilor clinice atunci când este descoperit un microorganism cu risc epidemiologic.

Minimum 1% din buget pentru prevenirea infecțiilor

Proiectul reia obligația prevăzută deja de Legea nr. 3/2021 ca spitalele publice și private să aloce minimum 1% din bugetul de venituri și cheltuieli pentru depistarea și prevenirea infecțiilor asociate asistenței medicale.

Banii trebuie să acopere inclusiv echipamentele de protecție, materialele necesare respectării măsurilor de igienă, testările microbiologice, izolarea pacienților și activitatea personalului specializat.

Fiecare spital va trebui să elaboreze anual un program propriu pentru prevenirea infecțiilor și un plan separat pentru utilizarea judicioasă a antibioticelor.

Structuri speciale și personal dedicat

În spitale vor funcționa servicii sau compartimente specializate pentru prevenirea infecțiilor, denumite SPIAAM (Serviciul de Prevenire a Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale) și CPIAAM (Compartimentul de Prevenire a Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale).

Un serviciu SPIAAM va trebui să aibă cel puțin cinci posturi, iar un compartiment CPIAAM minimum trei posturi. În unitățile cu mai puțin de 50 de paturi va putea fi desemnată o persoană din personalul propriu sau va putea fi contractat un serviciu extern, însă cu prezența fizică a personalului în spital.

Structura trebuie să includă cel puțin un medic epidemiolog, iar politica privind antibioticele trebuie coordonată de un medic infecționist sau de un medic cu pregătire suplimentară în domeniu. Normele de personal diferă în funcție de categoria spitalului, numărul de paturi și existența unor secții cu risc ridicat, precum ATI, chirurgie, neonatologie sau unitățile pentru mari arși.

Responsabilitate directă pentru manageri și personalul medical

Prevenirea și raportarea infecțiilor vor fi înscrise în fișa postului fiecărui angajat. Managerul răspunde de organizarea structurii specializate, de buget, de angajarea personalului, de efectuarea screeningului și de existența spațiilor pentru izolarea pacienților.

Managerul va putea aplica sancțiuni disciplinare personalului care nu respectă protocoalele, la propunerea medicului care conduce structura pentru prevenirea infecțiilor.

Tot personalul spitalului va participa anual la cursuri privind prevenirea infecțiilor, urmate de testarea periodică a cunoștințelor. Fiecare secție va avea și un registru electronic unic în care vor fi consemnate cazurile identificate.

Neraportarea infecțiilor este deja sancționată prin Legea nr. 3/2021. Medicii care nu întocmesc și nu transmit fișa de raportare pot primi amenzi între 8.000 și 10.000 de lei, iar pentru unitățile sanitare și persoanele responsabile sunt prevăzute, în anumite situații, amenzi cuprinse între 5.000 și 10.000 de lei.