Mușcătura anumitor căpușe poate declanșa sindromul alfa-gal, o alergie întârziată la carnea de mamifere și unele produse de origine animală.
O afecțiune puțin cunoscută, care poate transforma carnea roșie și unele produse lactate într-un pericol pentru sănătate, este raportată în tot mai multe regiuni. Sindromul alfa-gal apare după mușcătura anumitor căpușe și poate provoca reacții alergice la câteva ore după consumul alimentelor provenite de la mamifere.
Fenomenul este observat în special în Statele Unite, unde răspândirea căpușelor este favorizată de temperaturile mai ridicate și de extinderea habitatelor acestora spre nord și vest.
Sindromul este legat de alfa-gal, un tip de zahăr prezent în țesuturile majorității mamiferelor, dar nu și în organismul uman.
În urma mușcăturii unei căpușe, sistemul imunitar poate deveni sensibil la această moleculă. Ulterior, consumul de carne de vită, porc, miel sau al altor produse provenite de la mamifere poate declanșa o reacție alergică.
Spre deosebire de alergiile alimentare obișnuite, simptomele nu apar imediat. Reacția se poate manifesta la două până la opt ore după masă, ceea ce face ca legătura dintre aliment și starea de rău să fie greu de identificat.
Printre simptome se numără:
Unele persoane diagnosticate trebuie să evite și laptele sau produsele lactate, gelatina, grăsimile animale și anumite medicamente care conțin ingrediente provenite de la mamifere.
Sensibilitatea diferă însă de la o persoană la alta. Unii pacienți tolerează produsele lactate, în timp ce alții pot reacționa la cantități foarte mici sau la contaminarea încrucișată.
Această variabilitate complică atât diagnosticul, cât și viața de zi cu zi a pacienților. Reacția nu apare neapărat după fiecare masă, iar consumul de alcool, efortul fizic sau anumite medicamente pot influența intensitatea simptomelor.
În Statele Unite, sindromul a fost asociat în special cu căpușa Amblyomma americanum, cunoscută sub numele de căpușa stea singuratică.
Noi cazuri ridică însă suspiciunea că și alte specii ar putea sensibiliza organismul la alfa-gal. Cercetătorii investighează inclusiv rolul unor căpușe întâlnite în regiuni în care specia considerată principalul vector este rară sau absentă.
În Europa au fost raportate, de asemenea, cazuri asociate cu mușcăturile de căpușe locale. Datele disponibile sunt încă limitate, iar sindromul este probabil subdiagnosticat.
Prevenția începe prin evitarea mușcăturilor de căpușe. Sunt recomandate hainele care acoperă brațele și picioarele, utilizarea produselor repelente și verificarea atentă a pielii după ieșirile în păduri, parcuri sau zone cu iarbă înaltă.
Persoanele care observă reacții alergice întârziate după consumul de carne trebuie să consulte un alergolog. Diagnosticul poate include analiza istoricului medical și teste pentru identificarea anticorpilor specifici.
În cazul unor dificultăți de respirație, al umflării gâtului sau al unei stări de leșin, este necesară solicitarea imediată a ajutorului medical.
