OMS trage un semnal de alarmă privind răspândirea accelerată a virusului West Nile în mai multe țări europene, inclusiv în România.
Pe măsură ce temperaturile cresc, iar verile devin tot mai lungi, țânțarii își extind aria de răspândire și perioada de activitate. În acest context, Organizația Mondială a Sănătății avertizează că virusul West Nile (Virusul Nilului de Vest) circulă tot mai intens în Europa, inclusiv în destinații turistice populare.
OMS atrage atenția că orice persoană care locuiește sau călătorește într-o zonă afectată trebuie să ia măsuri pentru a evita înțepăturile de țânțari și să recunoască rapid simptomele unei forme severe de boală.
În Europa, cele mai multe infecții apar în perioada de activitate intensă a țânțarilor, de la sfârșitul primăverii până toamna, cu un vârf al transmiterii între lunile iulie și septembrie.
Datele recente arată că Grecia a înregistrat cea mai rapidă creștere a numărului de cazuri.
Până la 22 iulie, autoritățile sanitare elene confirmaseră 21 de cazuri umane, dintre care 14 au fost raportate într-o singură săptămână.
Situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât 20 dintre cei 21 de pacienți au dezvoltat forme neuroinvazive, inclusiv meningită sau encefalită, iar 13 persoane sunt încă internate.
În schimb, Italia are cea mai extinsă răspândire geografică, cu 21 de cazuri confirmate în 17 zone diferite, conform datelor disponibile până la 15 iulie.
Cazuri de transmitere locală au fost raportate și în România, Spania și Macedonia de Nord, ceea ce confirmă extinderea circulației virusului în regiune, conform Daily Mail.
Majoritatea oamenilor se infectează prin înțepătura unui țânțar care a preluat virusul după ce s-a hrănit cu sângele unor păsări infectate.
Deși este mult mai rar, literatura medicală a documentat și alte căi de transmitere:
prin transfuzie de sânge;
prin transplant de organe;
în timpul sarcinii;
prin alăptare.
Specialiștii subliniază însă că înțepătura de țânțar rămâne, de departe, principala cale de infectare.
Una dintre particularitățile virusului West Nile este că între 70% și 80% dintre persoanele infectate nu dezvoltă niciun simptom.
Atunci când boala se manifestă, simptomele sunt asemănătoare unei viroze:
febră;
dureri de cap;
oboseală;
dureri musculare;
greață;
vărsături;
uneori erupții cutanate;
ganglioni limfatici măriți.
În cele mai multe cazuri, evoluția este favorabilă.
OMS avertizează că aproximativ 1 din 150 de persoane infectate dezvoltă o formă gravă care afectează sistemul nervos central.
În aceste situații pot apărea:
febră foarte mare;
rigiditate a gâtului;
dezorientare;
tremurături;
convulsii;
slăbiciune musculară;
paralizie;
comă.
Aceste manifestări necesită prezentarea imediată la medic, deoarece pot indica apariția encefalitei sau meningitei provocate de virus.
Directorul regional al OMS pentru Europa, dr. Hans Henri P. Kluge, avertizează că virusul nu este unul nou, însă condițiile climatice îi favorizează tot mai mult răspândirea.
„Virusul West Nile nu reprezintă o amenințare nouă, dar condițiile care favorizează răspândirea sa se schimbă rapid. Temperaturile mai ridicate și verile mai lungi le oferă țânțarilor mai mult timp și un teritoriu mai extins pentru a transmite acest virus.”
El subliniază că, deși majoritatea infecțiilor sunt ușoare, formele neurologice pot pune viața în pericol.
În prezent, nu există un vaccin autorizat pentru oameni împotriva virusului West Nile și nici un tratament antiviral specific.
Tratamentul este unul simptomatic și include:
repaus;
hidratare;
medicamente pentru controlul durerii și febrei;
îngrijiri medicale de susținere în spital pentru cazurile severe.
Diagnosticul poate fi confirmat prin teste de laborator care detectează anticorpii specifici virusului sau materialul genetic viral, în funcție de momentul în care pacientul se prezintă la medic.
OMS recomandă ca orice persoană care dezvoltă simptome după întoarcerea dintr-o zonă în care circulă virusul să solicite rapid evaluare medicală, iar cei cu manifestări neurologice severe să se prezinte de urgență la spital.
Organizația Mondială a Sănătății consideră că prevenția rămâne cea mai eficientă armă împotriva infecției.
Printre recomandările adresate populației se numără:
purtarea hainelor deschise la culoare, cu mâneci lungi și pantaloni lungi;
utilizarea repelentelor împotriva țânțarilor care conțin substanțe active aprobate;
evitarea petrecerii timpului în aer liber la răsărit și la apus, când țânțarii sunt cei mai activi;
montarea plaselor la ferestre și uși;
folosirea plaselor de protecție pentru paturile și pătuțurile bebelușilor;
eliminarea apei stagnante din jurul locuințelor și din spațiile publice, deoarece reprezintă principalul loc de reproducere al țânțarilor.
OMS solicită, totodată, autorităților europene să intensifice supravegherea populațiilor de țânțari și să informeze populația cu privire la măsurile de prevenție, avertizând că schimbările climatice creează condiții tot mai favorabile pentru extinderea virusului în Europa.
