Un focar de rujeolă izbucnit în Bangladesh în luna martie 2026 a dus la aproape 900 de decese suspectate, majoritatea în rândul copiilor. Epidemia arată cât de repede pot reveni bolile considerate ținute sub control atunci când apar lacune în vaccinare.
Ce trebuie să știi:
Aproape 900 de persoane sunt suspectate că au murit în urma focarului de rujeolă din Bangladesh, majoritatea fiind copii.
Acoperirea vaccinală a copiilor a scăzut la 87%, mult sub nivelul necesar pentru a menține rujeola sub control.
În timpul epidemiei, autoritățile au lansat o campanie națională de vaccinare, iar copiilor vizați li s-a administrat o doză suplimentară, inclusiv celor vaccinați anterior.
Pentru rujeolă, aproximativ 95% din populație trebuie să fie vaccinată pentru ca imunitatea colectivă să împiedice răspândirea susținută a virusului.
Rujeola este una dintre cele mai contagioase boli infecțioase cunoscute. Atunci când o parte suficient de mare a populației este vaccinată, virusului îi este mult mai greu să găsească persoane susceptibile și să mențină lanțul de transmitere.
Bangladesh spera să elimine rujeola și rubeola până în 2020. Pandemia de COVID-19 a perturbat însă vaccinarea de rutină a copiilor, iar anii care au urmat au fost marcați și de instabilitate politică. Rezultatul a fost acumularea unui număr tot mai mare de copii care nu au primit protecția completă.
Între 15 martie și 6 septembrie 2026, Bangladesh a raportat 92 de cazuri suspecte de rujeolă la 100.000 de locuitori și 11 cazuri confirmate la 100.000 de locuitori, la o populație estimată la 178 de milioane.
În mod obișnuit, copiii primesc două doze de vaccin împotriva rujeolei. În Bangladesh, însă, acoperirea vaccinală a copiilor a ajuns la doar 87%.
În cazul unei boli atât de contagioase, diferența dintre 87% și aproximativ 95% poate avea consecințe importante. Pragul de circa 95% este considerat necesar pentru ca imunitatea colectivă să împiedice transmiterea susținută a rujeolei într-o comunitate.
Asta înseamnă că nu este suficient ca majoritatea copiilor să fie vaccinați. Trebuie protejată o proporție foarte mare a populației pentru ca virusul să nu găsească suficient de multe persoane vulnerabile.
Lacunele de vaccinare nu au apărut dintr-un singur motiv.
În timpul pandemiei de COVID-19, serviciile de vaccinare de rutină au fost grav perturbate. În același timp, reticența față de vaccinare pare să fi contribuit la situație.
În timpul pandemiei, aproape jumătate din populația Bangladeshului s-a arătat reticentă față de vaccinare. Această neîncredere este posibil să se fi extins și asupra vaccinurilor împotriva rujeolei și rubeolei, iar unii părinți au refuzat vaccinarea copiilor.
Există însă și factori sociali care influențează accesul la vaccinare. Sărăcia, nivelul de educație și frecvența cu care mamele participă la controalele prenatale pot influența probabilitatea ca un copil să ajungă să fie vaccinat.
Toate aceste elemente s-au suprapus, iar lacunele acumulate de-a lungul anilor au creat un teren favorabil pentru răspândirea virusului.
În martie 2026, grupul consultativ pentru vaccinuri din Bangladesh a aprobat o campanie de urgență împotriva rujeolei și rubeolei pentru copiii cu vârste între 6 luni și 5 ani, cu prevederi suplimentare pentru sugarii de 6-8 luni.
În timpul focarului, OMS a recomandat ca toți copiii din grupa de vârstă vizată să primească o doză suplimentară, indiferent dacă fuseseră vaccinați anterior.
Scopul a fost reducerea rapidă a transmiterii și prevenirea formelor grave ale bolii. Campania a început la începutul lunii aprilie în 30 de subdistricte din 18 districte prioritare și a fost extinsă la nivel național în aceeași lună.
A fost prima campanie națională împotriva rujeolei din Bangladesh după 2020.
Răspunsul la epidemie nu s-a limitat la vaccinare.
Fiecărui copil cu rujeolă suspectată sau confirmată i s-a administrat vitamina A, ca tratament de susținere pentru infecția activă sau suspectată. Administrarea vitaminei A poate reduce riscul de evoluție severă și deces în cazul rujeolei.
Bangladesh organizase deja o campanie națională de administrare a vitaminei A în 2025, iar autoritățile s-au folosit de experiența acumulată atunci pentru intervenția din 2026.
Pe măsură ce focarul s-a extins, Direcția Generală a Serviciilor de Sănătate din Bangladesh a activat echipele districtuale de intervenție rapidă.
Spitalele au suplimentat paturile de izolare și au înăsprit măsurile de control al infecțiilor. În unele unități medicale, secțiile de pediatrie s-au umplut rapid cu copii care prezentau febră mare, erupții cutanate și dificultăți de respirație.
Echipele operaționale au început să întocmească rapoarte săptămânale privind evoluția focarului. Autoritățile sanitare au emis, de asemenea, noi orientări la nivel național și divizionar privind vaccinarea, îngrijirea pacienților și aprovizionarea cu vaccinuri.
Măsurile au permis autorităților din toate cele opt diviziuni administrative ale țării să își coordoneze răspunsul pe măsură ce epidemia se răspândea.
Guvernul Bangladeshului a primit sprijin din partea UNICEF, OMS și Gavi, Alianța Globală pentru Vaccinuri.
Organizații precum Save the Children au desfășurat campanii de informare în comunități. Au fost organizate vizite din ușă în ușă și colaborări cu grupuri de mame și școli pentru a-i încuraja pe părinți să își înregistreze copiii și să îi aducă la vaccinare.
Aceste intervenții au urmărit să ajungă inclusiv la familiile care, din motive economice, sociale sau din cauza neîncrederii, nu ajunseseră la centrele de vaccinare.
Virusul rujeolic se transmite prin aer, inclusiv prin tuse și strănut. Particulele infectante pot rămâne în aer o perioadă de timp chiar și după ce persoana infectată a părăsit încăperea.
Tocmai această contagiozitate face ca rujeola să fie atât de dependentă de nivelul de imunitate al comunității.
Dacă un copil nevaccinat intră în contact cu virusul, riscul de infectare este ridicat. Iar atunci când există mai multe persoane vulnerabile în aceeași comunitate, un caz importat poate deveni punctul de pornire al unui focar.
De aceea, o acoperire de 87% poate lăsa în urmă grupuri suficient de mari de copii neprotejați.
Pandemia de COVID-19 a făcut cunoscut termenul de „imunitate de turmă”. Principiul este simplu: atunci când o proporție suficient de mare dintr-o comunitate este imună la o boală, transmiterea acesteia devine mult mai dificilă.
În cazul rujeolei, pragul este însă foarte ridicat: aproximativ 95% dintre membrii unei comunități trebuie să fie vaccinați pentru a menține boala sub control.
Asta explică de ce chiar și o scădere aparent mică a vaccinării poate conta. Dacă se formează grupuri de copii nevaccinați, un virus extrem de contagios poate circula prin aceste grupuri și poate ajunge ulterior la alte persoane vulnerabile.
Bangladesh nu este singurul exemplu.
Există și exemple care arată că eliminarea rujeolei este posibilă atunci când vaccinarea este menținută la niveluri ridicate.
Cabo Verde, Mauritius și Seychelles au fost primele țări din Africa subsahariană care au atins obiectivul eliminării rujeolei și rubeolei.
Zimbabwe s-a confruntat cu un focar important de rujeolă în 2022, iar campaniile intensive de vaccinare au contribuit la limitarea răspândirii virusului, prevenirea spitalizărilor și salvarea de vieți.
În 2016, regiunea Americilor a devenit prima regiune OMS care a eliminat transmiterea endemică a rujeolei. Statutul a fost însă pierdut după reapariția cazurilor: Venezuela a raportat cazuri în 2018, iar Brazilia în 2019.
Regiunea și-a recâștigat statutul de eliminare în 2024, dar l-a pierdut din nou în noiembrie 2025, după apariția unor cazuri în Canada.
Eliminarea unei boli nu înseamnă, așadar, că aceasta dispare definitiv. Menținerea statutului depinde de vaccinarea de rutină, supravegherea epidemiologică și capacitatea autorităților de a interveni rapid atunci când apar cazuri.
Focarul din Bangladesh arată cât de repede se pot transforma lacunele acumulate în vaccinarea copiilor într-o problemă majoră de sănătate publică.
Chiar și după o campanie națională de amploare, riscul nu dispare complet. Dacă unii copii ratează dozele de rutină, dacă aglomerațiile favorizează transmiterea sau dacă zvonurile și neîncrederea îi țin pe părinți departe de centrele de vaccinare, virusul poate reveni.
Rujeola este atât de contagioasă încât protecția nu poate depinde doar de câteva grupuri de copii vaccinați. Pentru a întrerupe lanțul de transmitere este nevoie de o acoperire vaccinală ridicată și menținută în timp.
Experiența Bangladeshului transmite astfel un mesaj important și pentru alte țări în care vaccinarea a scăzut: nu este suficient ca vaccinurile să existe. Ele trebuie să ajungă efectiv la copii.
Sfaturi de auto-ajutor pentru tinerii și oamenii care trec prin anxietate și depresie.
Care sunt cauzele comune care provoacă anxietatea, respectiv depresia? Cum ne afectează anxietatea și depresia viața de zi cu zi?
Diferențele dintre atacul de panică și infarct. Cum le recunoaștem și cum acționăm corect.
"Ce am învățat eu la terapie e că nu suntem stăpânii lumii, nu suntem perfecți. Suntem destul de vulnerabili, câteodată greșim".