Ceasurile inteligente și celelalte dispozitive inteligente pot părea, la prima vedere, aproape magice. Ceasul spune că ai făcut 10.000 de pași? Nu e chiar așa!
Îți pui pe mână un Fitbit, un Apple Watch sau un Samsung Gear și, brusc, ai acces la o serie de date despre corpul tău: numărul de pași, ritmul cardiac, nivelul de oxigen din sânge, caloriile arse și multe altele, potrivit Reuters.
Aceste dispozitive oferă instrumente care ne ajută să ne monitorizăm și să înțelegem mai bine corpul și, cel puțin în teorie, să ne îmbunătățim viața. CEO-ul Apple, Tim Cook, a afirmat chiar că tehnologia companiei ar putea ajunge să ne salveze viața.
Totuși, între promisiunile făcute de producători și realitatea din spatele ecranului există un decalaj semnificativ. Aceasta este concluzia trasă de un profesor specializat în studierea tehnologiilor, care, timp de peste un deceniu, a analizat impactul ceasurilor inteligente și al altor tehnologii purtabile.
În noua sa carte, Bringers of Order: Wearable Technologies and the Manufacturing of Everyday Life, autorul explorează tocmai diferențele dintre imaginea vândută publicului și funcționarea reală a acestor dispozitive.
Dispozitivele de acest gen se bazează pe o combinație complexă de senzori și sisteme informatice pentru a genera date despre fiecare utilizator. Pe măsură ce devin tot mai frecvente și mai sofisticate, apare riscul ca oamenii să accepte informațiile oferite fără să se întrebe cum au fost produse, cât de exacte sunt sau dacă ar putea avea consecințe negative.
Pentru a obține valoare reală din utilizarea acestor tehnologii, e esențial să privim dincolo de interfața elegantă și să înțelegem ce se întâmplă în culise.
În realitate, „pașii” înregistrați nu reflectă întotdeauna mișcările reale ale picioarelor. Dispozitivele folosesc senzori precum accelerometrele și algoritmi care transformă mișcările în date.
Dar acești senzori măsoară mișcarea ceasului, nu a corpului.
Asta înseamnă că, de exemplu, o mișcare rapidă a încheieturii poate fi interpretată greșit ca un pas, în timp ce mersul pe loc poate să nu fie recunoscut deloc.
Unele funcții, precum măsurarea oxigenului din sânge, folosesc senzori optici care pot fi influențați de pigmentația pielii. În 2022, Apple a fost dată în judecată sub acuzația că senzorii săi nu funcționează la fel de bine pentru persoanele cu piele mai închisă la culoare.
Deși procesul a fost respins, cercetările medicale confirmă această limitare tehnică. Unele persoane pur și simplu nu beneficiază de aceleași performanțe.
Există o întreagă industrie a brokerilor de date care cumpără informații de la companii tech și le revând altor entități – de la agenții de publicitate până la organizații de analiză. Deși unele companii reduc partajarea datelor, nu toate o fac.
Un exemplu celebru este aplicația Strava, care a publicat o „hartă termică” a traseelor utilizatorilor, dezvăluind, fără intenție, locațiile unor baze militare secrete. Verificarea setărilor de confidențialitate este esențială.
Chiar dacă unele ceasuri, cum ar fi Apple Watch, au obținut aprobare de la FDA pentru anumite funcții, producătorii specifică în termeni că datele oferite au scop informativ sau recreativ.
Nu ar trebui să înlocuiască diagnosticele medicale. Dacă te bazezi pe ceasul inteligent pentru decizii legate de sănătate, ar fi bine să discuți cu un medic.
Unele dispozitive, cum ar fi inelul Oura, încearcă să anticipeze dacă te îmbolnăvești, folosind variații ale ritmului cardiac sau ale temperaturii corporale.
Deși aceste „radare de simptome” pot oferi indicii utile, ele funcționează mai degrabă ca prognozele meteo detectează tendințe bazate pe date anterioare. Nu pot prezice viitorul cu exactitate.
Tehnologia purtabilă are potențial real, dar vine cu limite. Înțelegerea modului în care funcționează aceste dispozitive este esențială pentru a evita interpretările greșite și promisiunile exagerate.
În loc să le vedem ca pe niște baghete magice, e mai bine să le considerăm unelte utile, dar imperfecte.
Un studiu australian arată că mai mult de o treime din suplimentele sportive conțin substanțe interzise
Drogurile se găsesc pe piața din România la prețuri pentru toate buzunarele. Dr. Radu Țincu trage un semnal de alarmă.
De ce s-a pus eticheta de nebun dacă ai anxietate sau depresie? Psihologul Ramona A. Dumitru explică.
De ce apare sentimentul de singurătate și de ce mulți se consideră singuri atunci când trec prin anxietate sau depresie.
Definiții de steaguri în relație. De ce sunt importante steagurile bej?
