Întârzierile de vorbire și mișcare - când e cazul să ceri o opinie neurologică

Ca părinte, cu siguranță urmărește cu atenție progresul micuțului tău și ești primul care poate observa semnele unei potențiale întârzieri de dezvoltare, în special în ceea ce privește vorbirea și mișcarea. Continuă să citești pentru a afla care sunt acestea și când e cazul să ceri o opinie neurologică!

Semne de avertizare pentru întârzierile de vorbire

O întârziere de vorbire poate însemna că un copil nu începe să vorbească la vârsta la care majoritatea copiilor o fac, are un vocabular mai limitat decât ar fi normal pentru vârsta sa sau are dificultăți de pronunție sau de articulare a sunetelor.[1][2] 

Potențialele semne de alarmă pot varia în funcție de vârsta copilului și pot include:

• nu poate spune cuvinte simple (cum ar fi „mama” sau „tata”) clar sau neclar până la vârsta de 12 până la 15 luni; 

• are un vocabular de mai puțin de 50 de cuvinte până la vârsta de 2 ani; 

• nu folosește fraze unice de două cuvinte sau combinații de substantiv-verb până la vârsta de 18 luni; 

• nu vorbește în propoziții scurte până la vârsta de 3 ani; 

• vorbirea sa este greu de înțeles pentru cei din afara familiei, până la vârsta de 3 ani;

• nu poate spune o poveste simplă la vârsta de 4 până la 5 ani; 

• nu poate rosti cuvinte învățate anterior, indiferent de vârstă.[1][2]

Semne ale unei posibile întârzieri în dezvoltarea mișcării

Dezvoltarea motorie a copiilor este un proces complex, care include atât abilitatea de a coordona mișcările motorii grosiere (ex: mersul, alergatul, săritul), cât și abilitatea de a coordona mișcările motorii fine (ex: apucatul obiectelor, desenatul). Aceste abilități sunt esențiale pentru dezvoltarea globală a copilului. Un copil care prezintă o întârziere în dezvoltarea motorie poate întâmpina dificultăți în realizarea acestor activități.[1][3]

Semnele de avertizare care pot indica o posibilă întârziere de mișcare și necesitatea de a căuta servicii de neurologie pediatrică în București includ, dar nu se limitează la: 

• până la 3-4 luni: nu-și susține bine capul, nu prinde obiecte, nu le duce la gură sau nu se împinge pe antebrațe; 

• până la 7 luni: are mușchi foarte rigizi sau moi, capul îi cade la ridicarea în șezut, nu se rostogolește (până la 5 luni) sau nu își susține greutatea pe picioare; 

• până la 1 an: nu ajunge singur în șezut (după vârsta de 7 luni), nu se târăște (sau târăște o parte a corpului), nu poate sta în picioare cu sprijin sau nu merge ținându-se de mobilă; 

• până la 2 ani: nu merge (până la 18 luni), nu aleargă, merge doar pe vârfuri, nu poate împinge o jucărie cu roți, nu urcă scări sau nu folosește o lingură.[1][3]

Când este cazul să ceri o opinie neurologică?

Dacă observi oricare dintre semnele de alarma menționate mai sus, este esențial să nu amâni consultul medical. Primul pas pe care ar trebui să îl faci este să discuți cu medicul pediatru al copilului. Acesta va evalua dezvoltarea micuțului și, dacă este necesar, te va trimite la un medic neurolog pediatru. O evaluare neurologică este recomandată în special în următoarele situații:

• regresia dezvoltării (pierderea abilităților pe care copilul le-a dobândit deja); 

• abateri semnificative de la reperele de vârstă; 

• prezența altor simptome (ex: căderi frecvente, convulsii, dificultăți de hrănire sau de înghițire, iritabilitate extremă sau letargie neobișnuită, lipsa reacției la numele său sau la stimuli sociali); 

• existența unor factori de risc în istoricul medical (ex: naștere prematură, greutate mică la naștere, complicații la naștere, infecții severe în primele luni de viață sau antecedente familiale de tulburări neurologice).[1][3]

Scopul acestui consult este de a stabili dacă întârzierea în dezvoltare are o cauză neurologică precisă și de a găsi cele mai bune modalități de intervenție.

Detectarea timpurie și intervenția rapidă sunt esențiale pentru a maximiza potențialul de dezvoltare al copilului. Multe dintre întârzierile de vorbire și mișcare pot fi gestionate eficient dacă sunt diagnosticate la timp. Nu ezita să discuți deschis cu un medic despre orice preocupare legată de dezvoltarea copilului. Mai bine o vizită în plus la medic decât o oportunitate pierdută de intervenție. 

Surse: 

1. Pietrangelo, Ann. „What You Need to Know about Developmental Delay”, Healthline, 13 Aug. 2020, www.healthline.com/health/developmental-delay. Accesat la 8 iulie 2025.

2. „Speech and Language Developmental Milestones”, National Institute on Deafness and Other Communication Disorders (NIDCD), 13 Oct. 2022, www.nidcd.nih.gov/health/speech-and-language. Accesat la 8 iulie 2025.

3. Stuart, Annie. “Developmental Delays in Young Children.” WebMD, 24 Sept. 2007, www.webmd.com/parenting/baby/recognizing-developmental-delays-birth-age-2. Accesat la 8 iulie 2025.