Despre confuzia la vârsta tinereții și despre presiunile sociale - toate la doar 20 de ani. ”Evident că noi, în țara asta, nu putem influența pe nimeni, dar el, la 20 de ani, crede cu toată tăria că poate...
Poate nu toți, însă cei mai mulți dintre noi am simțit perioada tinereții ca fiind una de-un zbucium interior fantastic, în special la vârsta de 20 de ani. Întrebările, gândurile, confuzia despre viața spre care ne îndreptăm ne acaparează prezentul acelei perioade și putem ajunge să credem și să facem lucruri pe care nu le înțelegem cu adevărat.
Te-ar putea interesa și: Ce să fac ca să nu mai fiu anxios. Radu Leca, psihologul care a fost obez: Începe să își coloreze părul, să își facă tatuaje, să aibă cele mai noi gadgeturi, dar nu va ajunge unde îi este locul
Îndoiala, confuzia - fac parte din ceea ce suntem. Nu vom lua niciodată lucrurile de-a gata, ci ne vom întreba dacă merităm cu adevărat ce ni se întâmplă, ne vom întreba dacă putem face mai bine un anumit lucru, ne vom întreba de ce nu îl putem face mai bine. Ne îndoim de noi înșine, apoi de oamenii din jurul nostru, apoi de societate și de viață, în general. Rămânem într-o buclă a îndoielii și confuziei, din care poate scăpăm, poate nu scăpăm. Totul depinde de cum vedem lucrurile atunci când ni se întâmplă.
Am discutat cu psihologul Radu Leca, acesta explicându-ne de ce se întâmplă confuzia profundă în jurul vârstei de 20 de ani, respectiv în anii tinereții.
”Senzația de confuzie la 20 de ani are legătură cu transformările hormonale. Când transformările hormonale, evident, apar în perioada 19-21 de ani, la 20 de ani este vârful. În primul rând, tânărul adult, are trei întrebări:
1. Cine sunt?
2. Cine simt că sunt?
3. Cine îmi spun ceilalți că sunt?
Aceste trei întrebări generează căutarea identității”, ne-a spus Radu Leca, în exclusivitate pentru DC Medical.
În continuarea discuției, am atins câteva problematici cruciale, care evidențiază un anumit tip de gândire, raportat la această situație. Îndreptarea către LGBTQIA+, pentru unii, poate fi o formă de a face pași către cunoașterea de sine. Pentru alții, alegerea unei cariere poate fi o răzvrătire împotriva societății, care spune că nu sunt făcuți să aibă acea meserie. Relațiile de cuplu, relațiile de familie - și acestea pot fi declanșate și erodate de formele confuziei. Iar, așa cum ne spune psihologul Radu Leca, structura economică, statul român, politica, în sine, pot reprezenta pericole pentru adolescentul care se află în proces de maturizare la acea vârstă.
”De aceea, o mare parte dintre tinerii adulți, în funcție de persoana cu care intră în contact, generează sau nu o îndreptare a lor către structurile LGBTQIA+. Ulterior, unii conștientizează că nu sunt reprezentative pentru ei. Și nu au cum să își șteargă amintirile. De aceea, atunci când vorbești cu ei, se declară bisexuali, ceea ce este un adevăr.
Tot la 20 de ani confuzia este reprezentată de alegerea carierei. Să presupunem că intră la facultate la 19 ani, la 20 de ani se întreabă dacă este bine făcută alegerea. Și ajunge în interiorul centrelor de consiliere și orientare în carieră, dorindu-și foarte tare să obțină un rezultat din cele 200 de întrebări din cadrul testului carierei, care se realizează în cabinetele de consiliere educațională și de carieră și în centrele de consiliere și orientare în carieră. Iar rezultatul îl interpretează după propria lor dorință și putință.
Chiar dacă consilierul îi spune: ”Nu ești făcut să fii medic. Tu ești făcut să fii politehnist” sau ”Sau tu nu ești făcut să mergi la Medicină, tu ești făcut să mergi la Politehnica București sau Timișoara. El spune ”Nu e adevărat, eu mă fac medic”.
Tot confuzia are legătură cu relațiile de cuplu și cu relațiile de familie, cu structura economică și relația cu statul român. Dar, de asemenea, cea mai periculoasă vârstă între 18 și 20 de ani, ca temporalizare, are legătură cu alegerile politice pe care el simte că le poate influența.
Evident că noi, în țara asta, nu putem influența pe nimeni, dar el, la 20 de ani, crede cu toată tăria că poate influența structura politică”, ne-a mai spus psihologul.
Cred că, după parcurgerea acestor informații, fiecare dintre noi ar trebui să rămână cu faptul că cel mai important este să fii atent la tine, la modul în care gândești, la modul în care te comporți, la cine ești tu, de fapt, fără să te lași afectat de cum ar trebui să fii (raportat la cerințele societății), fără să te lași afectat de posibilele eșecuri care ți se întâmplă.
Suntem într-un proces al cunoașterii de sine, într-un proces al căutării liniștii interioare, într-un proces care, dacă nu ne menținem prezenți, este foarte probabil să deraieze și să ne facă din ce în ce mai confuzi cu privire la viața pe care o trăim.
Copiii sunt cei mai expuși la efectele nocive ale telefonului mobil. Medicul ORL Codruț Sarafoleanu le atrage atenția părinților.
Drogurile se găsesc pe piața din România la prețuri pentru toate buzunarele. Dr. Radu Țincu trage un semnal de alarmă.
Un studiu australian arată că mai mult de o treime din suplimentele sportive conțin substanțe interzise
De ce s-a pus eticheta de nebun dacă ai anxietate sau depresie? Psihologul Ramona A. Dumitru explică.
Te uiți la telefon înainte de culcare? Uite ce anume îți prăjește creierul. Da, lumina de la telefon te bagă în boală. Uite cum!
