Un nou studiu arată că „bufnițele” tind să consume alimente mai puțin nutritive, să își concentreze mesele în a doua parte a zilei și să acumuleze mai multă grăsime abdominală, având totodată biomarkeri metabolici mai puțin favorabili.
Ani la rând, expresia „cine se trezește de dimineață ajunge departe” a fost asociată cu un stil de viață sănătos. Însă oamenii de știință spun că a fi o „pasăre de dimineață” sau o „pasăre de noapte” nu este doar o alegere personală, ci reflectă cronotipul fiecărei persoane, preferința biologică a organismului pentru orele de somn și de veghe într-un ciclu de 24 de ore.
Acum, un studiu publicat în revista Frontiers in Nutrition sugerează că persoanele cu un cronotip de seară ar putea avea un risc metabolic mai mare decât cele care se trezesc devreme, conform Medical Xpress.
Mai mult, cercetătorii atrag atenția că nu contează doar ce mâncăm, ci și la ce oră mâncăm, deoarece mesele reprezintă un semnal important pentru ceasul biologic intern și influențează modul în care organismul procesează energia.
Studiul a analizat legătura dintre cronotip, alimentație, compoziția corporală și sănătatea metabolică la femei sănătoase din Auckland, Noua Zeelandă.
Rezultatele au arătat că participantele cu ritm de viață nocturn:
consumau mai puține alimente bogate în vitamine și minerale;
aveau un aport mai redus de fibre;
își concentrau cea mai mare parte a caloriilor în a doua parte a zilei și seara târziu;
mâncau foarte puțin dimineața.
Deși aportul caloric total era similar între grupuri, distribuția meselor pe parcursul zilei era diferită. Consumul unei proporții mai mari din calorii seara a fost asociat cu un procent mai mare de grăsime corporală și cu un risc crescut de obezitate.
Cercetătorii au observat că femeile cu cronotip de seară aveau, în medie:
un indice de masă corporală (IMC) mai ridicat;
un procent mai mare de grăsime corporală;
un raport android-ginoid mai mare.
Acest ultim indicator descrie distribuția grăsimii în organism. O valoare crescută înseamnă că o proporție mai mare din grăsime este depozitată în jurul abdomenului, nu al șoldurilor.
Grăsimea abdominală este considerată una dintre cele mai periculoase forme de grăsime corporală, fiind asociată cu un risc mai mare de diabet de tip 2, boli cardiovasculare și sindrom metabolic.
Diferențele nu s-au observat doar la cântar sau în compoziția corporală.
Analizele de sânge au arătat că persoanele cu ritm de viață nocturn aveau:
niveluri mai mari de insulină;
trigliceride crescute;
valori mai mici ale colesterolului HDL („colesterolul bun”);
niveluri crescute ale leptinei, hormon implicat în reglarea masei de grăsime;
niveluri mai scăzute ale grelinei, hormonul care stimulează senzația de foame.
Împreună, acești biomarkeri indică un profil metabolic mai puțin favorabil și un risc mai mare pentru dezvoltarea unor afecțiuni metabolice.
La cercetare au participat 287 de femei sănătoase, cu vârste între 18 și 45 de ani, provenind atât din populația europeană, cât și din comunitățile din Pacificul de Sud din Noua Zeelandă.
Cronotipul fiecărei participante a fost stabilit folosind Munich Chronotype Questionnaire (MCTQ), un instrument validat care clasifică persoanele în:
tip matinal;
tip intermediar;
tip de seară.
Participantele au ținut un jurnal alimentar timp de cinci zile neconsecutive, trei zile lucrătoare și două zile de weekend, iar ulterior au discutat cu nutriționiști pentru verificarea porțiilor și a alimentelor consumate.
Pentru evaluarea compoziției corporale, cercetătorii au utilizat scanări DXA (dual-energy X-ray absorptiometry), considerate printre cele mai precise metode pentru măsurarea grăsimii corporale și a distribuției acesteia. De asemenea, au fost analizate glicemia, colesterolul și hormonii implicați în metabolism.
Unul dintre cele mai interesante rezultate ale studiului este că toate grupurile au consumat, în general, cantități similare de calorii și macronutrienți.
Diferențele au apărut însă în ceea ce privește calitatea alimentației, momentul în care erau consumate mesele și profilul metabolic.
Acest lucru sugerează că organizarea meselor în funcție de ritmul biologic ar putea avea un rol important în controlul greutății și al sănătății metabolice, independent de numărul total de calorii ingerate.
Autorii subliniază că studiul nu demonstrează o relație directă de cauză și efect și că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege modul în care cronotipul influențează metabolismul în populații diverse.
Ei consideră însă că domeniul crono-nutriției, care studiază relația dintre momentul meselor și ceasul biologic, ar putea deschide calea către recomandări alimentare personalizate, adaptate ritmului biologic al fiecărei persoane, pentru prevenirea obezității și a bolilor metabolice.