Slăbiciunea musculară reprezintă lipsa de forță a mușchilor, iar persoanele care se plâng de acest simptom vor avea senzația că este nevoie de un efort suplimentar pentru a-și mișca brațele sau picioarele. În același timp este nevoie să fie făcută diferența clară între slăbiciunea musculară și oboseală. Aceasta din urmă poate rezulta ca urmare a suprasolicitării, insomniei, lipsei de activitate fizică sau chiar a depresiei sau anxietății.
Slăbiciunea musculară este un simptom al unei boli, nu o afecțiune în sine, iar acest simptom poate fi cauzat de mai multe probleme de sănătate, o primă cauză fiind îmbătrânirea.
Pe măsură ce înaintăm în vârstă, mușchii îmbătrânesc, iar acest lucru se manifestă prin scăderea numărului de celule, dar și al calității țesutului muscular, proces denumit sarcopenie. Din păcate acest fenomen poate crește riscul de cădere și de fracturi. afectează capacitatea de efectuare a activităților cotidiene, afectează gradul de mobilitate, scade calitatea vieții și crește riscul de deces. În acest moment, tratamentul sarcopeniei este axat pe exerciții fizice care să sporească forța musculară.
Infecțiile. Diferite infecții pot cauza miozita (inflamația țesutului muscular), care se manifestă prin slăbiciune musculară și, în unele cazuri, prin dureri musculare. Printre microbii care pot afecta musculatura se află se numără virusurile gripale, rinovirusurile, HIV, virusul West Nile, iar mai nou, și virusul SARS-CoV-2. Slăbiciunea musculară dată de infecțiile bacteriene sau fungice este mai rar întâlnită.
Accidentul vascular cerebral. Slăbiciunea musculară instalată brusc poate fi semnul unui accident vascular cerebral (AVC) și nu trebuie ignorată. 80% dintre persoanele cu AVC prezintă slăbiciune musculară, într-o formă mai ușoară sau mai severă, de regulă pe o parte a corpului. Alte semne ce apar în cazul unui AVC sunt amețelile, confuzia, vederea încețoșată, dificultățile de vorbire sau la mers, precum și pierderea echilibrului sau a coordonării.
Scleroza multiplă. De asemenea, slăbiciune musculară poate fi semnul prezenței unei boli autoimune, precum scleroza multiplă, în cadrul căreia sistemul imunitar atacă stratul protector de mielină, care acoperă fibrele nervoase, fapt care duce la întreruperea comunicării dintre creier și alte părți ale corpului, inclusiv mușchii. Această afecțiune este mai frecventă în rândul femeilor decât a bărbaților, iar vârsta medie de diagnostic al acestei afecțiuni este de 32 de ani.
Vezi și: Dieta KETO, sănătate curată. Cum te scapă de scleroza multiplă și de OBOSEALĂ
O poveste despre rușine, durere și un diagnostic despre care nu vorbește nimeni destul.
Ce înseamnă dacă ai un gust amar în gură. Care sunt cauzele și ce semnal îți dă corpul. De ce nu ar trebui ignorat acest simptom.
Primul semn al unui AVC care îți poate salva viața. Nu îl ignora! 4 din 10 vieți ar putea fi salvate dacă s-ar face asta.
Ce înseamnă dacă ți se sparge un vas de sânge în ochi? Cauza te-ar putea surprinde.
Ouă, lapte și pește cu CANCER, boli hormonale și infertilitate în ele! Ai mâncat ASTA? Au PFAS, ceva ce NU ar trebui să existe nicăieri!
Amețeala la ridicare poate fi un simptom inofensiv, dar dacă apare des sau este însoțită de alte simptome, nu o ignora.
Un medic dezvăluie 7 boli care se agravează după sărbători. Mesele de sărbători pot face mai mult rău decât ai crede.
Are sângele pe care medicina nu l-a mai văzut niciodată! Niciun alt om nu o mai are! Ce au găsit cercetătorii în ADN-ul ei i-a lăsat fără cuvinte...
Câteva picături de salivă pot dezvălui acum ceea ce înainte necesita un bisturiu, o seringă sau o scanare.
Poți ridica degetul inelar fără să ridici degetul mic? Iată de ce este atât de greu.
Un nou algoritm a fost dezvoltat pentru identificarea riscului cardiac şi al fracturilor.
Dermatologii trag un semnal de alarmă. Un efect neașteptat al incendiilor de vegetație asupra tuturor oamenilor.