Balonarea și disconfortul intestinal pot transforma mesele într-o adevărată provocare pentru persoanele cu sindrom de intestin iritabil. Andrei Panaite explică de ce eliminarea temporară a anumitor alimente trebuie urmată de reintroducerea lor treptată.
Dieta low-FODMAP limitează temporar anumite tipuri de carbohidrați care pot fermenta în intestin și pot accentua simptomele digestive.
Fructoza, lactoza, fructanii, galactanii și poliolii se numără printre substanțele vizate de această abordare alimentară.
O meta-analiză care a inclus 13 studii randomizate și 944 de pacienți a raportat rezultate favorabile pentru simptomele generale, durerile abdominale și balonare.
Etapa restrictivă durează, de regulă, între 2 și 6 săptămâni, după care alimentele sunt reintroduse treptat, pentru identificarea celor tolerate.
Sindromul de intestin iritabil poate afecta semnificativ viața de zi cu zi. Pentru unii oameni, chiar și o masă obișnuită poate fi urmată de balonare, crampe abdominale sau modificări ale tranzitului intestinal. Iar încercarea de a identifica alimentele care declanșează aceste manifestări poate deveni frustrantă, mai ales când simptomele nu apar de fiecare dată după aceleași produse.
Pe lângă tratamentele recomandate în funcție de simptome, alimentația, gestionarea stresului și activitatea fizică pot face parte din strategia de control al acestei afecțiuni.
Andrei Panaite, medic nutriționist, atrage atenția asupra acestor trei direcții și explică de ce dieta low-FODMAP poate fi o opțiune pentru persoanele care se confruntă cu simptome digestive persistente.
„Cum poți gestiona simptomele sindromului de intestin iritabil fără medicamente ? Prin trei direcții importante: alimentație, gestionarea stresului și mișcare. Dieta low-FODMAP limitează temporar anumiți carbohidrați fermentabili. O meta-analiză care a inclus 13 studii randomizate și 944 de pacienți a raportat rezultate favorabile asupra simptomelor generale, durerii și balonării”, explică Andrei Panaite într-o postare pe Facebook.
Pe scurt, dieta low-FODMAP presupune reducerea temporară a unor carbohidrați care sunt absorbiți incomplet în intestinul subțire și care pot ajunge în intestinul gros, unde sunt fermentați de bacterii. Acest proces poate contribui la producerea gazelor și la atragerea apei în intestin, favorizând balonarea, durerea abdominală și modificările tranzitului la persoanele sensibile.
Totuși, nu toate persoanele cu sindrom de intestin iritabil reacționează la fel. Un aliment care provoacă disconfort unei persoane poate fi tolerat fără probleme de alta. De aceea, scopul dietei nu este eliminarea definitivă a cât mai multor alimente, ci identificarea celor care contribuie la apariția simptomelor.
În postarea sa, Andrei Panaite prezintă principalele categorii de carbohidrați și compuși vizați de dieta low-FODMAP: Ce nu mancam.
Lactoza: un glucid care se gaseste in produsele lactate.
Fructanii : se gasesc in multe alimente, inclusiv in cereale precum graul, graul spelta, secara si orzul.
Galactanii : se gasesc in leguminoase.
Poliolii: alcoolii de zahar precum xilitolul, sorbitolul, maltitolul si manitolul.
Aceste categorii se regăsesc în numeroase alimente consumate în mod obișnuit. Fructoza este un zahăr prezent în fructe și în alte produse, lactoza se găsește în lapte și în unele lactate, iar fructanii sunt întâlniți inclusiv în grâu, secară și orz. Galactanii se regăsesc în leguminoase, precum fasolea și lintea, în timp ce poliolii pot apărea în anumite fructe și legume, dar și în produse fără zahăr, unde sunt folosiți ca îndulcitori.
Asta nu înseamnă că toate aceste alimente trebuie eliminate automat din dietă. Contează atât cantitatea consumată, cât și sensibilitatea individuală. De exemplu, o persoană poate tolera o porție mică dintr-un aliment, dar poate avea simptome după o cantitate mai mare.
Un aspect important este că dieta low-FODMAP nu ar trebui să devină un regim restrictiv permanent. Prima etapă presupune reducerea alimentelor bogate în FODMAP, pentru a observa dacă simptomele se ameliorează.
Andrei Panaite subliniază și durata acestei etape, precum și importanța reintroducerii alimentelor:
„Lista este orientativă, iar cantitatea consumată contează. Etapa restrictivă durează, de regulă, 2-6 săptămâni și trebuie urmată de reintroducerea treptată și personalizarea alimentației, preferabil sub îndrumarea unui dietetician”.
După perioada inițială, alimentele sunt reintroduse treptat, în mod controlat, pentru a identifica acele categorii care provoacă simptome și cantitățile care pot fi tolerate. În acest fel, alimentația poate fi adaptată nevoilor fiecărei persoane, fără restricții inutile.
O dietă prea strictă, menținută pe termen lung, poate reduce diversitatea alimentară și poate face mai dificilă asigurarea tuturor nutrienților necesari. Din acest motiv, îndrumarea unui dietetician cu experiență în probleme digestive poate fi utilă pe parcursul procesului.
Deși dieta poate avea un rol important în controlul simptomelor, aceasta nu reprezintă singura componentă a gestionării sindromului de intestin iritabil. Andrei Panaite menționează și gestionarea stresului, precum și mișcarea.
Legătura dintre stres și simptomele digestive este relevantă în această afecțiune, în care comunicarea dintre creier și intestin poate influența felul în care sunt resimțite durerile și disconfortul abdominal. În același timp, activitatea fizică regulată poate face parte dintr-un stil de viață care susține funcționarea digestivă și starea generală de bine.
Persoanele care se confruntă frecvent cu dureri abdominale, balonare sau modificări ale tranzitului intestinal ar trebui să discute cu un medic pentru evaluare și pentru stabilirea unei strategii potrivite. Simptomele digestive nu indică automat sindrom de intestin iritabil, iar o dietă restrictivă nu înlocuiește diagnosticul medical.
Poți ridica degetul inelar fără să ridici degetul mic? Iată de ce este atât de greu.
Puține femei știu că un gest aparent inofensiv precum consumul unui pahar de alcool pe zi, le poate crește dramatic riscul de cancer de sân!
Ouă, lapte și pește cu CANCER, boli hormonale și infertilitate în ele! Ai mâncat ASTA? Au PFAS, ceva ce NU ar trebui să existe nicăieri!
Două obiceiuri aparent inofensive pot ascunde riscuri uriașe: diabet și caner colorectal.
Te simți epuizat(ă) după fiecare masă? Nu ești singur(ă)! Iată de ce.
Substanțe toxice în apă. "Poluanții eterni", legați de cancer și infertilitate. Pericolul ascuns în sângele tău.