Când trebuie să vă îngrijorați în legătură cu amorțeala și furnicăturile

Ce trebuie să știi

• Amorțeala și furnicăturile apar frecvent atunci când un nerv este comprimat sau iritat, de exemplu după ce ați stat mult timp într-o anumită poziție.

• Diabetul este una dintre cele mai frecvente cauze ale neuropatiei, iar simptomele apar adesea la nivelul picioarelor, sub forma unei senzații de „șosete” sau „mănuși”.

• Amorțeala bruscă pe o singură parte a corpului, mai ales asociată cu slăbiciune, poate fi semnul unui accident vascular cerebral și necesită ajutor medical de urgență.

• Amorțeala persistentă din zona inghinală sau genitală, asociată cu probleme urinare, pierderea controlului vezicii sau intestinelor ori slăbiciune la picioare, poate indica o problemă gravă a măduvei spinării.

De ce apar amorțeala și furnicăturile

Majoritatea oamenilor au experimentat cel puțin o dată senzația aceea ciudată în care o mână sau un picior „adoarme”. Uneori este suficient să vă ridicați, să vă schimbați poziția sau să mișcați membrul afectat pentru ca senzația să dispară.

În astfel de situații, explicația este de obicei simplă: un nerv a fost comprimat temporar.

„Aceste simptome pot apărea atunci când un nerv este lezat, comprimat sau iritat”, explică dr. Megan Everson, neurochirurg și specialist în afecțiuni ale coloanei vertebrale la Mayo Clinic Health System din Eau Claire.

Problema apare atunci când amorțeala sau furnicăturile nu mai sunt doar un episod trecător.

Nervul însuși poate să nu funcționeze corect, situație cunoscută drept neuropatie. În alte cazuri, nervul poate fi presat de structurile din jurul său, fie la nivelul coloanei vertebrale, fie pe traseul său prin brațe sau picioare.

De la coloana vertebrală până la încheietura mâinii: nervii pot fi comprimați în mai multe locuri

Nu există un singur loc în care un nerv poate fi „prins”. Compresia se poate produce în canalul spinal, situație întâlnită în stenoza spinală, dar și mai departe, pe traseul nervului.

Un exemplu foarte cunoscut este sindromul de tunel carpian, în care un nerv de la nivelul încheieturii mâinii este comprimat și poate provoca amorțeală, furnicături și uneori durere la nivelul mâinii și degetelor.

De aceea, locul în care apare amorțeala poate oferi medicului indicii importante despre cauza problemei.

Diabetul, una dintre cele mai frecvente cauze ale neuropatiei

Uneori, problema nu este o simplă compresie temporară a nervului, ci o afectare progresivă a acestuia.

Diabetul este una dintre cele mai frecvente cauze ale neuropatiei periferice. Neuropatia diabetică începe adesea la nivelul picioarelor și poate provoca amorțeală, furnicături sau senzații de arsură.

Un indiciu important este distribuția simptomelor. Acestea afectează, de regulă, ambele părți ale corpului într-un mod relativ simetric, progresând într-un tipar asemănător celui creat de purtarea unor șosete sau mănuși.

Pe măsură ce neuropatia evoluează, senzațiile neplăcute se pot extinde.

Nu doar diabetul poate afecta nervii

Există numeroase alte cauze posibile pentru amorțeală și furnicături. Printre acestea se numără:

• deficiențele de vitamine;

• bolile renale;

• consumul excesiv de alcool;

• expunerea la anumite toxine;

• unele medicamente;

• chimioterapia.

Cu alte cuvinte, aceeași senzație aparent banală poate avea cauze foarte diferite. De aceea, atunci când simptomele devin persistente, este important ca medicul să caute cauza, nu doar să trateze senzația în sine.

Și anxietatea poate provoca furnicături

Nu toate episoadele de amorțeală indică o boală neurologică.

Stresul și anxietatea pot declanșa, la rândul lor, furnicături și amorțeală.

În timpul perioadelor de stres, unele persoane încep să respire mai repede decât în mod normal. Această modificare a respirației poate fi asociată cu apariția furnicăturilor în jurul gurii sau la nivelul mâinilor.

„Atacurile de panică pot provoca, de asemenea, aceste senzații”, spune dr. Everson.

Asta nu înseamnă însă că orice amorțeală trebuie pusă automat pe seama anxietății. Persistența simptomelor sau asocierea lor cu alte semne neurologice necesită evaluare medicală.

Când amorțeala nu mai trebuie ignorată

Un episod scurt, care apare după ce ați stat într-o poziție incomodă și dispare rapid după ce vă mișcați, nu reprezintă, în general, un motiv de îngrijorare.

Situația se schimbă dacă amorțeala sau furnicăturile:

• devin constante;

• se agravează în timp;

• interferează cu activitățile obișnuite;

• sunt însoțite de durere;

• apar împreună cu slăbiciune;

• provoacă probleme de echilibru;

• sunt asociate cu dificultăți la mers.

„Deși multe cauze nu constituie urgențe, simptomele persistente trebuie evaluate pentru a identifica și trata eventualele afecțiuni subiacente”, explică medicul, conform Medical Xpress.

Amorțeala apărută brusc pe o parte a corpului poate fi o urgență

Există însă situații în care nu trebuie să așteptați să vedeți dacă senzația trece.

Amorțeala apărută brusc la nivelul unei părți a feței, unui braț sau unui picior, în special atunci când este însoțită de slăbiciune, poate reprezenta un semn al unui accident vascular cerebral.

Într-o astfel de situație este necesară asistență medicală de urgență.

Debutul brusc este unul dintre elementele care fac diferența. Nu este momentul să așteptați câteva ore pentru a vedea dacă simptomele dispar.

Un alt semnal de alarmă: amorțeala în zona inghinală

Există și un alt tip de amorțeală care trebuie tratat cu maximă seriozitate.

Dacă apare amorțeală în zona inghinală sau genitală, mai ales împreună cu:

• dificultăți în controlul vezicii urinare;

• pierderea controlului intestinelor;

• dificultăți la urinare;

• slăbiciune la nivelul picioarelor,

este nevoie de evaluare medicală de urgență.

Aceste manifestări pot indica o problemă severă care afectează măduva spinării și care necesită tratament prompt.

Cum află medicul de unde vine amorțeala

Atunci când simptomele necesită investigații, evaluarea începe de obicei cu discuția despre simptome.

Medicul va dori să afle când au început, cât durează, dacă apar permanent sau în episoade, ce le agravează sau le ameliorează și dacă sunt însoțite de durere, slăbiciune sau alte manifestări.

Urmează examenul fizic și neurologic, prin care sunt evaluate funcționarea nervilor și a mușchilor.

În funcție de ceea ce descoperă medicul, pot fi recomandate investigații suplimentare. Acestea pot include radiografii, ecografie sau RMN, pentru identificarea unor eventuale probleme structurale din jurul nervilor.

De asemenea, studiile de conducere nervoasă și electromiografia (EMG) pot ajuta la evaluarea modului în care nervii transmit și recepționează semnalele.

Tratamentul depinde de cauză

În cazul unui episod ușor provocat de poziția corpului, soluția poate fi foarte simplă: schimbarea poziției, îmbunătățirea posturii și mișcarea ușoară a brațului sau piciorului.

Când simptomele persistă, kinetoterapia poate contribui la îmbunătățirea forței, mobilității și funcționalității.

În funcție de diagnostic, medicul poate recomanda și medicamente pentru controlul durerii nervoase, injecții pentru reducerea inflamației din jurul nervilor comprimați sau, în cazurile severe, intervenții chirurgicale pentru eliberarea nervului.

Important este că tratamentul nu este identic pentru toate neuropatiile.

Unele probleme, inclusiv cele asociate stenozei spinale, se pot ameliora prin tratament. În schimb, neuropatia diabetică este adesea permanentă, iar obiectivul tratamentului este controlul simptomelor și prevenirea deteriorării suplimentare a nervilor.

O furnicătură trecătoare sau un semnal pe care corpul încearcă să-l transmită?

Amorțeala și furnicăturile sunt atât de comune încât pot fi ușor ignorate. Și, în multe cazuri, chiar nu reprezintă ceva grav.

Dar diferența importantă este contextul: cât durează, cât de des apar, dacă se agravează și ce alte simptome le însoțesc.

„Amorțelile și furnicăturile ocazionale, care dispar rapid după ce vă schimbați poziția, nu reprezintă, de obicei, un motiv de îngrijorare”, spune dr. Everson.

În schimb, dacă senzațiile persistă, se agravează, afectează activitățile de zi cu zi sau apar împreună cu slăbiciune ori alte simptome îngrijorătoare, acestea nu ar trebui ignorate.

O evaluare medicală făcută la timp poate identifica sursa problemei și poate permite alegerea tratamentului potrivit înainte ca afectarea nervilor să se agraveze.