Tusea post-COVID, legată de disfuncții neurologice. Ce rol are creierul în mecanismul tusei
Complicația bizară a COVID care persistă după ani de zile de la infectare îi alarmează pe medici.
Managerul Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș" din București, Dr. Cătălin Apostolescu a declarat în cadrul conferinței: “Fenomenul rezistenței bacteriene ne ajunge din urmă și s-ar putea să ieșim în curând din această paradigmă, în care ne putem baza pe antibiotice. Este posibil ca acest lucru să se întâmple în curând - pesimiștii spun că se va întâmpla în următorii 8-10 ani, optimiștii, că în următorii 20-25 de ani. Antibioticele sunt temelia medicinei moderne. Dacă pierdem antibioticele, pierdem mai mult decât o clasă de medicamente, impactul se va resimți în mai multe arii ale medicinei moderne. Așadar, rezistența la antimicrobiene nu este doar problema specialistului de boli infecțioase, este a tuturor și trebuie să luăm măsuri urgente, multisectorial”.
”Programul pilot despre care vorbim vizează două obiective importante, nu doar pentru România, ci la nivel internațional: combaterea rezistenței la antimicrobiene, pe de o parte, și corecta gestionare a consumului de antibiotice, pe de alta, a declarat dr. Adrian Marinescu, speaker în cadrul conferinței. Folosirea incorectă și administrarea nejustificată de antibiotic duc la antibiorezistență, la apariția unor bacterii rezistente la mijloacele terapeutice uzuale. În ceea ce privește infecțiile nosocomiale, Europa și lumea a făcut destul de puține progrese. Dacă ne uităm pe statistici, în țările cu cele mai mari pretenții de la sistemul sanitar observăm că infecțiile asociate actului medical afectează unul din zece pacienți internați la terapie intensivă. În România avem însă o mare problemă legată de subraportarea acestor infecții. Vorbim de un procent de sub 1 la sută, în condițiile în care țările care au sub 8 procente sunt campioane la nivel european. Sigur, situația ține în primul rând de contextual legislative, de legislația excesivă, care consideră o infecție nosocomială drept malpraxis, că se încearcă găsirea unui vinovat, ceea ce nu e cazul când vorbim de infecțiile asociate actului medical. Cât despre consumul exagerat de antibiotic, aici marea problem este în ambulator, unde se prescriu foarte multe antibiotice și se eliberează cu ușurință, uneori fără rețetă. Nu facem o vină, dar trebuie să se aplice foarte stric regulile, altfel vom pierde situația de sub control, vom crea bacterii multirezistente, ceea ce va face mult mai dificil și mai costisitor tratamentul. Sunt optimist, mă bucur că acest proiect nu doar că se întâmplă, dar va constitui baza unei strategii care să aducă la lumina datele, raportările, să normeze folosirea antimicrobienelor, să asigure participarea tuturor actorilor implicați: medici de familie, specialiști, administrație sanitară, sau medici veterinari, căci și în acest domeniu folosirea incorectă a antibioticelor crează antibioirezistență”, a spus dr. Adrian Marinescu.
Proiectul „Întărirea capacității instituționale pentru controlul infecțiilor spitalicești și gestionarea consumului de antibiotice în România” este coordonat de prof. dr. Sorin Aramă și este finanțat prin mecanismul granturilor oferite de guvernul Norvegiei.
Unul dintre obiectivele proiectului este acela de a stabili premisele elaborării unei strategii naționale pentru limitarea rezistenței la antimicrobiene. În acest sens, specialiști de renume în domeniile microbiologie, epidemiologie, boli infecțioase/prescriere antibiotice, în consultare cu experți ai Institutului Norvegian de Sănătate Publică și experți ai Organizației Mondiale a Sănătății, au dezvoltat o serie de ghiduri și o metodologie comună celor trei domenii de activitate medicală.
Complicația bizară a COVID care persistă după ani de zile de la infectare îi alarmează pe medici.
Povara economică ridicată a cancerului de col uterin cauzat de infecția cu HPV, evidențiată într-un raport de cercetare din 13 țări.
De câte ori trebuie, de fapt, să tragi apa la toaletă. Cum E.coli și stafilococul auriu îți pot pune viața în pericol.
COVID-19 distruge vasele de sânge în mod neașteptat. Pune viața în pericol.
Infecția extrem de contagioasă care te omoară rapid. Se răspândește mai repede decât se credea.
Cum poate scăpa un virus dintr-un laborator. Cât de îngrijorătoare este situația din Congo sau COVID a fost produs într-un laborator?
Această infecție comună provoacă trei tipuri de cancer, dar și boli de inimă.
COVID, impact asupra sistemului gastrointestinal. Detaliul pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID.
Boala pe care o ai și nu știi. E o complicație a COVID.
Ce trebuie să știi despre metapneumovirus și cum te protejezi de el. Trei lucruri importante despre metapneumovirus (MPV), virusul care a stârnit panică mondială.
Europa se pregătește pentru o nouă pandemie. Un inamic necunoscut ar putea declanșa următoarea criză globală de sănătate.
Ce s-a întâmplat cu adevărat cu graficele COVID care apăreau zilnic la TV? Răspunsul te va surprinde.
Epidemia de rujeolă face ravagii. Trebuie să ne revaccinăm? Ce spun experții despre pericolul real și cine este expus?
"Ne pregătim de o nouă PANDEMIE". Medicii au lansat un avertisment îngrijorător.
Pandemia ce ar putea fi declanșată de pisici. Face ravagii, este avertismentul specialiștilor. Încălzirea vremii va înrăutăți situația.
COVID a avut un efect dramatic asupra creierului. Pacienții se luptă și acum cu daunele produse de COVID.