România, printre țările cele mai afectate de bacteriile rezistente la antibiotice. Valeriu Gheorghiță avertizează asupra riscurilor și a infecțiilor tot mai greu de tratat.
Ce trebuie să știi
- România se numără printre țările europene cu peste 25% rezistență la carbapeneme în cazul bacteriei Klebsiella pneumoniae.
- Infecțiile cu Klebsiella rezistentă la antibioticele de ultimă linie au crescut cu 72% în Europa între 2019 și 2025.
- Unele bacterii au devenit rezistente inclusiv la antibiotice noi, iar opțiunile de tratament sunt tot mai puține.
- Valeriu Gheorghiță recomandă folosirea antibioticelor numai la indicația medicului și respectarea strictă a igienei mâinilor.
România se numără printre țările europene cu cele mai mari niveluri de rezistență la carbapeneme în cazul bacteriei Klebsiella pneumoniae, iar infecțiile provocate de aceste bacterii devin tot mai greu de tratat. Un nou raport publicat pe 18 noiembrie de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) arată că situația s-a agravat în Uniunea Europeană, iar opțiunile terapeutice sunt tot mai limitate.
Avertismentul a fost explicat de prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță, medic primar boli infecțioase, într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook, cu ocazia Zilei Europene a Informării despre Antibiotice.
Specialistul atrage atenția că rezistența la antibiotice nu mai reprezintă o amenințare îndepărtată. Problema este prezentă în spitale, inclusiv în România, iar prevenirea infecțiilor și utilizarea corectă a antibioticelor sunt esențiale pentru protejarea pacienților.
Bacteriile care rezistă la antibioticele de ultimă linie
Evaluarea ECDC vizează enterobacteriile rezistente la carbapeneme (CRE), o categorie de bacterii intestinale din care fac parte Klebsiella pneumoniae și Escherichia coli.
Carbapenemele sunt antibiotice puternice, utilizate de regulă în tratamentul infecțiilor grave, atunci când alte medicamente nu mai sunt eficiente. Din acest motiv, rezistența bacteriilor la această clasă de antibiotice reprezintă o problemă majoră pentru spitale și pentru sistemele de sănătate.
Raportul publicat de ECDC la 18 noiembrie 2026 arată că situația epidemiologică s-a înrăutățit în Uniunea Europeană și Spațiul Economic European. În același timp, numărul cazurilor de infecții ale sângelui provocate de Klebsiella pneumoniae rezistentă la carbapeneme continuă să crească.
Pentru evaluare, specialiștii au analizat date genetice despre bacterii din 29 de țări europene, inclusiv România, și au comparat rezultatele anchetelor din 2019 și 2025 cu datele de supraveghere a infecțiilor.
Rezistența bacteriilor crește, iar antibioticele eficiente sunt tot mai puține
Una dintre cele mai îngrijorătoare evoluții identificate de specialiști privește mecanismul de rezistență NDM, care permite bacteriilor să neutralizeze acțiunea mai multor antibiotice.
La Klebsiella pneumoniae, răspândirea acestui mecanism a crescut puternic. Proporția regiunilor europene în care a fost identificat cel puțin un caz a urcat de la 44,7% în 2019 la 84,3% în 2025.
Problema este cu atât mai serioasă cu cât NDM poate face bacteria rezistentă inclusiv la unele antibiotice noi, aprobate după 2016. Astfel, medicii au la dispoziție tot mai puține variante eficiente pentru tratarea infecțiilor grave.
Raportul mai arată că unele tulpini de Klebsiella pneumoniae au dobândit și factori de virulență, adică mecanisme care le pot crește capacitatea de a provoca infecții severe. Proporția tulpinilor care au ambii factori de virulență analizați de specialiști a crescut de la 3,3% la 21,2%.
Infecțiile cu Klebsiella rezistentă au crescut cu 72% în Europa
Un alt semnal de alarmă vine din datele referitoare la infecțiile din sânge provocate de Klebsiella pneumoniae rezistentă la carbapeneme. Numărul acestora a crescut cu 72% între 2019 și 2025, de la 2,15 la 3,70 cazuri la 100.000 de locuitori.
Creșterea este în contradicție directă cu obiectivul Uniunii Europene pentru 2030, care prevede reducerea cu 5% a acestor infecții față de nivelul din 2019. Potrivit datelor prezentate de ECDC, doar cinci state membre au atins ținta națională.
Situația României este deosebit de îngrijorătoare. Țara noastră se află printre cele șase state europene în care peste 25% dintre tulpinile de Klebsiella pneumoniae prezintă rezistență la carbapeneme. România se numără și printre cele cinci țări cu cel puțin 10 infecții ale sângelui provocate de aceste bacterii la 100.000 de locuitori.
Nici evoluția bacteriei Escherichia coli nu este lipsită de riscuri. ECDC atrage atenția asupra răspândirii variantei OXA-244, care poate fi dificil de identificat prin metodele obișnuite de laborator. Din acest motiv, bacteria se poate transmite fără să fie depistată la timp, inclusiv în afara spitalelor.
De ce sunt aceste bacterii atât de periculoase?
Infecțiile cu enterobacterii rezistente la carbapeneme pot avea consecințe grave, mai ales în cazul pacienților vulnerabili, care au nevoie de spitalizare sau de intervenții medicale complexe.
Potrivit ECDC, infecțiile din sânge cu aceste bacterii sunt asociate cu un risc ridicat de deces. Una dintre explicații este întârzierea administrării unui tratament eficient, dar și numărul redus de antibiotice care mai pot combate infecția.
Raportul mai atrage atenția asupra utilizării colistinei, un antibiotic vechi, cu toxicitate mai mare, care continuă să fie folosit în Europa mult mai frecvent decât unele antibiotice noi.
ECDC consideră că riscul de răspândire a acestor bacterii în spitale și în comunitate este ridicat. Pentru pacienții care au nevoie de servicii medicale în Uniunea Europeană și Spațiul Economic European, nivelul de risc este evaluat drept foarte ridicat.
Ce recomandă ECDC pentru limitarea infecțiilor
Pentru a opri răspândirea bacteriilor rezistente, Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor solicită măsuri coordonate la nivel național și în fiecare unitate medicală.
Printre recomandări se numără:
- elaborarea unei strategii naționale pentru controlul bacteriilor rezistente la carbapeneme;
- aplicarea unor măsuri mai stricte de prevenire și control al infecțiilor în spitale;
- respectarea igienei mâinilor, una dintre cele mai eficiente metode de întrerupere a transmiterii bacteriilor;
- dezvoltarea laboratoarelor capabile să identifice rapid bacteriile rezistente și mecanismele prin care acestea evită acțiunea antibioticelor;
- extinderea supravegherii genetice pentru identificarea focarelor și a căilor de transmitere;
- utilizarea responsabilă a antibioticelor și asigurarea accesului la medicamentele noi eficiente împotriva bacteriilor cu mecanism NDM.
Valeriu Gheorghiță: Rezistența la antibiotice nu mai este o amenințare îndepărtată
În mesajul său de Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice, prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță subliniază că problema rezistenței bacteriene privește direct România și că fiecare persoană poate contribui la limitarea acestui fenomen.
”Rezistența la antibiotice nu mai este o amenințare îndepărtată. Este aici, în spitalele noastre, și România este printre țările cele mai expuse. Fiecare dintre noi poate ajuta:
- luăm antibiotice numai la recomandarea medicului;
- nu le cerem pentru răceală sau gripă;
- nu le păstrăm ”pentru data viitoare";
- ne spălăm des pe mâini, acasă și mai ales când suntem în spital.
În spitale, prevenirea infecțiilor și folosirea judicioasă a antibioticelor sunt obligații, nu opțiuni. Antibioticele eficiente sunt o resursă comună pe care trebuie să o protejăm”, arată prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță, pe pagina sa de Facebook.