Inima este un organ aproximativ de mărimea unui pumn, cu o greutate de aproximativ 250 de grame la femei sau 275 de grame la bărbați. Acest mușchi vital pompează sânge în fiecare celulă din corp în mai puțin de un minut - impresionant pentru un organ de dimensiunea pumnului.
Dacă, totuși, activitatea inimii este împiedicată de ceva precum boala coronariană (CAD), pot apărea consecințe grave.
O arteră coronariană este un tub neted, gol - mediul perfect pentru a permite sângelui să curgă cu ușurință. Căptușeala arterelor se numește endoteliu și constă din celule specializate (endotelia) care oferă o barieră între sângele și peretele arterei. De asemenea, ajută la prevenirea coagulării inutile a sângelui.
Placa formată pe interiorul vaselor de sânge poate cauza probleme din cauza blocării arterei, rupturii plăcii, formării cheagurilor sau a grăsimii perivasculare.
Ocluzia coronariană. Înainte ca plăcile să devină complexe și mature, acestea nu au niciun efect asupra fluxului de sânge sau asupra dilatării și contracției arterelor coronare. În acest moment, CAD este asimptomatic. Mulți oameni nu observă simptome de ateroscleroză (durere în piept sau scurtă respirație, de exemplu) până când artera nu este blocată în proporție de 70%. Majoritatea celor care suferă de CAD au anumite artere coronare deteriorate de când erau copii.
Abia atunci când plăcile încep să restricționeze sever cantitatea de sânge care trece printr-o arteră coronariană, pacientul devine conștient de primul simptom CAD, de obicei un tip de disconfort toracic numit angină. Angina este un semn de ischemie (insuficiență de sânge pentru inimă).
Ruptura plăcii. Plăcile cu pereți subțiri se pot rupe ușor, adesea fără avertizare. Aceste așa-numite „plăci vulnerabile” sunt dificil de identificat, deoarece acestea adesea nu conțin calciu și nu restrâng diametrul interior al arterei (lumen). Prin urmare, este tendința de a eluda detectarea prin angiografie sau teste de stres. Găsirea unei modalități de identificare a acestor plăci vulnerabile este o prioritate, dar până în prezent nu a fost găsită nicio modalitate fiabilă de detectare a acestora. Plăcile rupte duc adesea la cheaguri de sânge.
Placile stabile au un miez gras mai mic și mai multe structuri de susținere, care sunt ușor vizibile pe angiografie.
Riscul de atac de cord crește dramatic, indiferent de tipul de placă (stabil sau vulnerabil).
Grăsime perivasculară. O altă cauză potențială a CAD este grăsimea care înconjoară exteriorul arterelor, în special artera coronariană dreaptă. Această grăsime exterioară, cunoscută sub numele de țesut adipos perivascular, este diferită de cea găsită sub piele în alte părți ale corpului. Țesutul adipos perivascular la persoanele cu boală coronariană este puternic inflamat și există dovezi tot mai mari că poate fi un vinovat în formarea plăcilor grase.
O modalitate de a reduce daunele este prin eliminarea factorilor de risc. Faceți exerciții fizice, renunțați la fumat și adoptați o dietă sănătoasă pentru a reduce tensiunea arterială și nivelul de colesterol. Eliminarea riscului permite vindecarea celulelor endoteliale.
Continuarea comportamentelor dăunătoare - supraalimentarea, fumatul, un stil de viață sedentar - va determina recrutarea globulelor albe din sânge și va încuraja formarea de și mai multă placă.
Sursa, aici.
Simptomul surprinzător al infarctului pe care majoritatea femeilor îl ignoră. Nu este vorba de durerea în piept.
Asta trebuie să faci în timpul unui zbor cu avionul pentru a preveni formarea cheagurilor de sânge.
Dieta care îți ucide inima în tăcere. Alimentele care transformă arterele în bombe gata să explodeze.
Bolile de inimă, diagnosticate diferit. Testul privind valoarea colesterolului nu mai este de actualitate.
Simptomul banal al bolii cardiace. Nu este durerea în piept, dar e un mare semnal de alarmă
Pandemia tăcută care ucide zilnic. Medicii lansează un avertisment sumbru. E o amenințare globală subestimată. Este principala cauză a mortalității la nivel global.