Ai nevoie de doar două minute și o ruletă pentru a verifica un indicator care poate spune ceva despre riscul cardiovascular.
Ce trebuie să știi
- IMC-ul nu spune totul despre riscul de infarct. Poți avea o greutate normală și totuși să ai prea multă grăsime abdominală.
- Grăsimea viscerală este importantă. Excesul de grăsime din jurul organelor abdominale este asociat cu un risc mai mare de boli cardiovasculare.
- O ruletă poate oferi informații utile. Circumferința taliei și raportul talie-șold pot completa evaluarea riscului cardiovascular.
- O talie mai mare nu înseamnă că vei face infarct. Testul indică un factor de risc și nu înlocuiește evaluarea medicală.
Ai nevoie de doar două minute și o ruletă pentru a-ți verifica un indicator simplu legat de sănătatea cardiovasculară. Dar un nou studiu arată că există un alt indicator pe care medicii îl folosesc de mult timp și care poate spune multe despre riscul de boli ale inimii: indicele de masă corporală (IMC).
Cercetătorii au analizat datele a 289.875 de persoane, din 21 de cohorte, pentru a vedea cum se leagă diferite niveluri ale IMC de nouă probleme cardiovasculare majore.
Rezultatele, publicate în revista Circulation, arată că un IMC mai mare a fost asociat cu un risc crescut pentru majoritatea afecțiunilor analizate. Cele mai puternice asocieri au apărut în cazul insuficienței cardiace și fibrilației atriale.
Ce a analizat, de fapt, noul studiu
Cercetătorii au urmărit 289.875 de participanți, cu o vârstă medie de 60,3 ani. Aproape 80% dintre participanți au fost femei.
Datele au provenit din 21 de cohorte ale Cross-Cohort Collaboration, iar participanții au fost incluși dacă aveau un IMC de cel puțin 18,5 kg/m² și informații disponibile pentru cel puțin unul dintre rezultatele cardiovasculare urmărite.
Cercetătorii au analizat nouă rezultate:
- infarct miocardic fatal și non-fatal;
- accident vascular cerebral fatal și non-fatal;
- insuficiență cardiacă;
- fibrilație atrială;
- boală coronariană;
- boli cardiovasculare;
- deces prin boală coronariană;
- deces de cauză cardiovasculară;
- deces indiferent de cauză.
Participanții au fost urmăriți timp de o perioadă mediană de 19,2 ani. În acest interval au fost înregistrate 15.542 de infarcte, 15.467 de accidente vasculare cerebrale, 14.172 de cazuri de insuficiență cardiacă și 9.066 de diagnostice de fibrilație atrială. Au fost înregistrate, de asemenea, 113.918 decese.
Ce legătură are IMC-ul cu riscul de insuficiență cardiacă
Rezultatele au arătat o asociere deosebit de puternică între obezitate și insuficiența cardiacă.
Față de persoanele cu greutate normală, cele cu obezitate de gradul 2, adică un IMC între 35 și mai puțin de 40 kg/m², au avut un risc de insuficiență cardiacă de aproximativ 2,1 ori mai mare.
În cazul persoanelor cu obezitate de gradul 3, cu un IMC de cel puțin 40 kg/m², riscul a fost de aproximativ 3 ori mai mare.
Aceste valori reprezintă raporturi de risc estimate de cercetători și nu înseamnă că o persoană cu obezitate va dezvolta în mod obligatoriu insuficiență cardiacă.
Fibrilația atrială, o altă problemă asociată cu obezitatea
O asociere importantă a fost observată și pentru fibrilația atrială, o tulburare de ritm cardiac care poate crește riscul de accident vascular cerebral.
În comparație cu persoanele cu greutate normală, riscul de fibrilație atrială a fost de aproximativ 1,8 ori mai mare la persoanele cu obezitate de gradul 2 și de aproximativ 2,8 ori mai mare la cele cu obezitate de gradul 3.
Cercetătorii au observat astfel că relația dintre IMC și riscul cardiovascular nu este aceeași pentru toate bolile. Unele dintre cele mai puternice asocieri au apărut pentru insuficiența cardiacă și fibrilația atrială.
Studiul a găsit și diferențe între femei și bărbați
Un alt rezultat important a fost diferența dintre sexe.
În cazul femeilor, obezitatea severă a fost asociată cu creșteri relative mai mari ale riscului pentru accident vascular cerebral, boli cardiovasculare și mortalitate de orice cauză, în comparație cu bărbații.
Cercetătorii au observat și o diferență în ceea ce privește accidentul vascular cerebral. La bărbați, riscul de AVC nu a crescut semnificativ odată cu trecerea către categorii mai mari de IMC. La femei, riscul a rămas semnificativ mai mare, chiar dacă s-a stabilizat între diferitele clase de obezitate.
De ce contează gradul obezității
Studiul nu s-a limitat la împărțirea oamenilor în "normoponderali" și "obezi".
Cercetătorii au analizat separat obezitatea de gradul 1, 2 și 3:
IMC 18,5-sub 25
Aceasta este categoria considerată greutate normală în clasificarea IMC folosită în studiu.
IMC 25-sub 30
Aceasta corespunde categoriei de suprapondere.
IMC 30-sub 35
Este obezitatea de gradul 1.
IMC 35-sub 40
Este obezitatea de gradul 2.
IMC de cel puțin 40
Este obezitatea de gradul 3.
În lotul analizat, 96.369 de persoane aveau greutate normală, 107.441 erau supraponderale, iar 86.065 aveau obezitate. Dintre persoanele cu obezitate, 53.883 aveau obezitate de gradul 1, 20.919 de gradul 2 și 11.263 de gradul 3.
Ce spune studiul despre infarct
Infarctul miocardic a fost unul dintre cele nouă rezultate urmărite.
Cercetătorii au identificat 15.542 de cazuri de infarct miocardic pe durata urmăririi. Analiza generală a arătat că un IMC mai mare a fost asociat cu un risc crescut pentru majoritatea rezultatelor cardiovasculare studiate.
Totuși, studiul nu demonstrează că o anumită valoare a IMC-ului poate prezice dacă o persoană va face infarct.
Aceasta este o diferență importantă. Cercetarea arată o asociere statistică între IMC și riscul cardiovascular, nu un test individual care poate spune ce se va întâmpla cu o anumită persoană.
Ce spun cercetătorii
Autorii studiului concluzionează că un IMC mai mare a fost asociat în mod consistent cu un risc crescut pentru majoritatea rezultatelor analizate, chiar și după ajustarea pentru factorii tradiționali de risc.
Cele mai puternice asocieri au fost observate pentru insuficiența cardiacă și fibrilația atrială.
Cercetătorii au remarcat și diferențele dintre femei și bărbați în ceea ce privește relația dintre obezitatea severă, accidentul vascular cerebral, bolile cardiovasculare și mortalitatea de orice cauză. Ei consideră că aceste diferențe pot reflecta mecanisme biologice distincte.
IMC-ul nu este suficient pentru o evaluare medicală completă
IMC-ul este un indicator simplu, calculat pe baza greutății și înălțimii. Nu măsoară direct cantitatea de grăsime din organism și nu arată distribuția acesteia.
De aceea, medicul poate lua în calcul și alți factori atunci când evaluează riscul cardiovascular: tensiunea arterială, colesterolul, glicemia, fumatul, vârsta, istoricul familial, nivelul de activitate fizică și existența unor boli cardiovasculare sau metabolice.
O ruletă, un cântar sau calculul IMC nu pot spune singure dacă vei face infarct. Acestea pot oferi informații utile despre organism, dar evaluarea riscului cardiovascular trebuie să țină cont de ansamblul factorilor de risc.