Corpul uman nu îmbătrânește ca o structură unitară. În timp ce actul de identitate arată vârsta de 50 de ani, creierul unei persoane poate să semene cu cel al unui om mult mai în vârstă. În același timp, inima sau rinichii aceluiași individ pot rămâne surprinzător de tinere.
Fiecare organ urmează propriul ceas biologic. Aceste diferențe ascunse determină bolile pe care le dezvoltăm și influențează în mod direct durata vieții.
O echipă de cercetători de la Stanford Medicine a demonstrat că un nou test de sânge poate să estimeze vârsta biologică pentru 11 organe și sisteme majore. Studiul, publicat în revista Nature Medicine, arată că organele care îmbătrânesc prematur cresc riscul de îmbolnăvire în anii următori. Vârsta creierului s-a dovedit a fi cel mai puternic indicator pentru riscul de Alzheimer și pentru rata mortalității generale.
"Am dezvoltat un indicator pe bază de sânge pentru vârsta organelor. Cu ajutorul acestui instrument, putem evalua starea actuală a unui organ și putem prezice șansele ca o persoană să dezvolte o boală asociată acelui organ peste 10 ani", explică Tony Wyss-Coray, profesor de neurologie și director al Inițiativei Knight pentru Reziliența Creierului.
Metoda poate identifica persoanele predispuse la afecțiuni grave în oricare dintre cele 11 sisteme analizate: creier, mușchi, inimă, plămâni, artere, ficat, rinichi, pancreas, sistem imunitar, intestin și țesut adipos.
Analiza pe 45.000 de oameni
Pentru a pune la punct acest test, autorii studiului au utilizat date de la 44.498 de participanți din UK Biobank, cu vârste între 40 și 70 de ani. Sănătatea acestor voluntari a fost monitorizată pe o perioadă de până la 17 ani.
Echipa coordonată de Wyss-Coray și de primul autor al lucrării, Hamilton Oh, a măsurat aproape 3.000 de proteine din sângele fiecărui participant. Aproximativ 15% dintre aceste proteine au o origine clară într-un singur organ.
Cercetătorii au introdus aceste date într-un model informatic. Sistemul a calculat nivelurile normale de proteine pentru fiecare prag de vârstă și a comparat profilul fiecărui voluntar cu media generală. Astfel a apărut un algoritm care oferă scoruri precise. Când scorul unui organ a deviat masiv de la medie, acesta a fost catalogat drept "extrem de îmbătrânit" sau "extrem de tânăr".
Aproape o treime dintre participanți au avut cel puțin un organ care a prezentat o vârstă biologică mult mai avansată decât cea cronologică.
Riscurile de boală pot fi prezise cu ani înainte
Testul a demonstrat o capacitate remarcabilă de a anticipa problemele de sănătate. Legătura cea mai clară a apărut atunci când un organ era îmbătrânit din punct de vedere biologic, iar boala ulterioară viza exact acea zonă.
O inimă îmbătrânită prematur a fost asociată cu un risc crescut de fibrilație atrială sau insuficiență cardiacă. Plămânii mai bătrâni au indicat o probabilitate mai mare de boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC).
Relația dintre un creier îmbătrânit și boala Alzheimer este însă cea mai alarmantă:
- Persoanele cu un creier îmbătrânit biologic au un risc de 3,1 ori mai mare de a dezvolta Alzheimer, comparativ cu cei care au un creier care îmbătrânește normal.
- Un creier extrem de tânăr oferă protecție solidă, iar riscul scade la un sfert din valoarea normală.
- Practic, un creier îmbătrânit biologic crește de 12 ori probabilitatea unui diagnostic de Alzheimer în următorul deceniu.
- De asemenea, starea creierului prezice cel mai bine speranța de viață. Participanții cu un creier extrem de îmbătrânit au înregistrat un risc de deces cu 182% mai mare pe o perioadă de 15 ani.
"Creierul este paznicul longevității. Dacă ai un creier bătrân, ai o probabilitate crescută de mortalitate. Dacă ai un creier tânăr, probabil vei trăi mai mult", afirmă Wyss-Coray.
Diagnosticul coboară la nivel celular
O nouă cercetare extinde aceste rezultate. Oamenii de știință au demonstrat că vârsta biologică poate fi măsurată acum și la nivelul tipurilor individuale de celule din interiorul organelor.
Noua abordare a adus surprize majore în medicină. De exemplu, persoanele care poartă două copii ale genei APOE4 au un risc uriaș de Alzheimer și prezintă, de regulă, astrocite (celule de suport din creier) foarte bătrâne. Totuși, în cazul purtătorilor de APOE4 ale căror astrocite rămân tinere, riscul crescut de boală este neutralizat complet.
În cazul sclerozei laterale amiotrofice (ALS), boala s-a instalat de 12,7 ori mai des la persoanele care aveau un profil îmbătrânit al celulelor musculare scheletice. Această diferență a fost vizibilă cu mai mult de trei ani înainte de apariția primelor simptome clinice, ceea ce deschide calea către un test de diagnostic precoce.
De la tratarea bolilor, la prevenție
În prezent, acest instrument de analiză este disponibil doar în scopuri de cercetare, însă planurile pentru lansarea pe piață sunt deja în desfășurare. Wyss-Coray a cofondat companiile Teal Omics și Vero Bioscience pentru a transforma tehnologia într-un produs accesibil publicului larg.
Testul ar putea deveni disponibil la scară largă în următorii doi-trei ani. Costurile vor scădea pe măsură ce analiza se va concentra pe câteva organe cheie, cum sunt creierul, inima și sistemul imunitar.
"Aceasta este, în mod ideal, medicina viitorului. Astăzi mergi la medic pentru că te doare ceva, iar specialiștii investighează ce s-a stricat. Noi încercăm să trecem de la îngrijirea bolnavilor la îngrijirea sănătății și să intervenim înainte ca oamenii să dezvolte o boală clinică", declară Wyss-Coray.