Dieta ketogenică este promovată pentru slăbire sau controlul glicemiei, însă un nou studiu publicat în prestigioasa revistă Nature arată că ar putea să crească riscul de cancer la nivelul intestinului subțire.
O dietă bogată în grăsimi și foarte săracă în carbohidrați, cunoscută drept dietă ketogenică, determină organismul să folosească grăsimile drept principală sursă de energie, în locul glucozei. Acest proces duce la formarea corpurilor cetonice, motiv pentru care dieta a devenit populară atât în curele de slăbire, cât și în cercetările privind longevitatea și unele boli cronice.
Totuși, un nou studiu realizat de cercetătorii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) arată că efectele acestei diete diferă în funcție de organul analizat.
Potrivit cercetării publicate în revista Nature, dieta ketogenică poate accelera dezvoltarea tumorilor la nivelul intestinului subțire, chiar dacă, în același timp, pare să protejeze împotriva cancerului de colon.
„Dietele cetogenice au efecte distincte asupra diferitelor țesuturi, chiar și în cadrul tractului gastro-intestinal. Mesajul este că trebuie să fim foarte atenți atunci când generalizăm efectele acestor diete, deoarece ceea ce poate fi benefic pentru un țesut poate fi dăunător pentru altul”, explică profesorul Omer Yilmaz, director al MIT Stem Cell Initiative și autor principal al studiului, conform Medical Xpress.
Pentru a înțelege mai bine impactul dietei asupra cancerului intestinal, cercetătorii au studiat șoareci modificați genetic astfel încât să fie predispuși la dezvoltarea tumorilor intestinale.
Animalele au fost împărțite în trei grupuri:
unul a primit o dietă ketogenică;
altul o dietă standard de control;
iar al treilea o dietă foarte bogată în grăsimi și calorii, asociată obezității.
Rezultatele au fost surprinzătoare.
Șoarecii hrăniți ketogenic au dezvoltat tumori în intestinul subțire mai frecvent decât cei din grupul de control. Mai mult, deși nu au devenit obezi, riscul lor de a dezvolta tumori a fost comparabil sau chiar mai mare decât al șoarecilor hrăniți cu dieta hipercalorică.
Mult timp s-a crezut că principalele molecule produse în timpul dietei keto – corpurile cetonice, în special beta-hidroxibutiratul (BHB) – sunt responsabile pentru efectele observate asupra cancerului.
De altfel, un studiu publicat în Nature în 2022 sugerase că BHB protejează împotriva cancerului de colon.
Însă noua cercetare răstoarnă această ipoteză.
Experimentele au arătat că aceste corpuri cetonice nu sunt cele care stimulează dezvoltarea tumorilor din intestinul subțire.
În schimb, responsabil este modul în care celulele intestinale folosesc grăsimile alimentare pentru a produce energie, printr-un mecanism numit oxidarea acizilor grași.
Acest proces activează proteine din familia PPAR, care transmit celulelor stem intestinale semnalul de a se multiplica mai rapid.
În mod normal, multiplicarea celulelor stem este benefică.
Ea ajută intestinul să se repare după infecții, inflamații sau alte leziuni.
Problema apare atunci când acest proces este excesiv.
Cu cât există mai multe celule stem care se divid activ, cu atât cresc șansele ca unele dintre ele să acumuleze mutații și să se transforme în celule canceroase.
„Prezența unui număr mai mare de celule stem înseamnă că intestinul se poate repara mai eficient după o leziune. Dar dezavantajul este că un număr mai mare de celule stem active poate favoriza formarea tumorilor”, explică Omer Yilmaz.
Poate cea mai surprinzătoare descoperire a studiului este că dieta ketogenică produce efecte complet diferite în două segmente aflate unul lângă altul.
În timp ce în intestinul subțire favorizează dezvoltarea tumorilor, în colon inhibă apariția acestora.
Mai mult, cercetătorii au constatat că nici în colon corpurile cetonice nu sunt cele care oferă protecția observată.
„Ne așteptam ca BHB să fie factorul determinant, având în vedere popularitatea sa și studiile anterioare. În schimb, experimentele noastre au arătat că aceste molecule sunt practic spectatori ai procesului metabolic. Adevărata surpriză este că accelerarea tumorilor este determinată exclusiv de modul în care celulele stem procesează cantitatea mare de grăsimi alimentare”, spune Yilmaz.
Autorii subliniază că studiul a fost realizat pe modele animale și nu demonstrează că persoanele care urmează o dietă ketogenică vor dezvolta cancer.
Cu toate acestea, rezultatele ridică întrebări importante privind utilizarea pe termen lung a acestui regim alimentar, în special la persoanele cu predispoziție genetică pentru cancer intestinal.
Printre cei mai expuși s-ar putea afla pacienții cu polipoză adenomatoasă familială, o afecțiune ereditară care crește semnificativ riscul de cancer intestinal.
O altă concluzie importantă este că suplimentele și băuturile comerciale care conțin cetone nu ar trebui să reproducă nici riscurile, nici beneficiile observate în acest studiu, deoarece efectele descoperite sunt generate de metabolismul grăsimilor alimentare și nu de cetonele în sine.
Echipa de la MIT încearcă acum să înțeleagă de ce aceeași dietă produce efecte atât de diferite în două regiuni ale aceluiași organ.
„Întrebarea mai profundă este de ce aceeași dietă are consecințe opuse în două porțiuni adiacente ale intestinului. Acesta este următorul aspect pe care încercăm să-l înțelegem”, afirmă cercetătorul Fangtao Chi.
Pe fondul popularității tot mai mari a dietei ketogenice, oamenii de știință spun că este esențial ca recomandările nutriționale să țină cont de efectele specifice asupra fiecărui țesut și de profilul fiecărui pacient, în locul ideii că aceeași dietă este benefică pentru toată lumea.