Se spune că suma viciilor este constantă, dar asta e „un fel de justificare resemnată pentru nevoia de plăcere din viața noastră". Deci, suntem vinovați că nu ne putem abține, e un comportament instinctiv sau învățat?
„Culmea e că la baza acțiunilor noastre stau mediatori chimici și nimic din ce ni se întâmplă nu vine din senin, ci este rezultatul unor mecanisme cerebrale bine controlate. Când vorbim despre motivație, atenție, adicție, dorință, sistem de recompensă, vorbim despre dopamină. Ea este neurotransmițătorul care face posibile toate aceste stări, fără ea nu ne-am ridica dimineața din pat, viața ar fi plictisitoare și neinteresantă", arată dr. Mihaela Bilic.
„Drogul" pe care-l produce organismul
Dopamina este secretată în nucleul accumbens din cortex „ca răspuns la stimuli precum mâncare, sex, muzică, droguri, sport (atunci când ajung să ne placă), jocuri de noroc și joacă, în general, sau orice activitate care ne dă stare de bine, de la urmărit seriale tv până la plimbarea cu mașina. Dopamina nu este doar eliberată ori de câte ori simțim plăcere, dar ea funcționează ca un bumerang pentru creier, declanșând sistemul de recompensă: plăcerea eliberează dopamină, care la rândul ei generează nevoia de și mai multă dopamină. Cu alte cuvinte odată ce creierul nostru a „gustat" ceva bun, vrea tot mai mult și tot mai des, nu mai poate trăi cu un nivel scăzut de dopamină. Deci nu e lipsă de voință și nici viciu, atunci când apelăm instinctiv la orice element care ne declanșează plăcerea, se vede treaba că fără dopamină nu putem trăi!", arată medicul.
Explicația acestui fapt este simplă: „Pentru că nu poți supraviețui ca o legumă, târându-te fără vlagă și fără entuziasm, viața înseamnă pasiune, bucurie, plăcere, senzații...adică dopamină, iar dacă biochimia corpului nu o putem schimba, singura decizie de care suntem responsabili este alegerea surselor de plăcere, a stimulilor care ne produc starea de bine".
Dependența de ... senzația de plăcere
Medicul arată că „dopamina dă dependență și tot ea ne activează sistemul de recompensă, pentru a fi siguri că odată ce am găsit o sursă de plăcere să repetăm experiența, să ne folosim de ea. Dopamina e precum pedala de accelerație, dacă vrei să trăiești, trebuie să apeși pe ea. Însă ca orice lucru din viața noastră, nu are garanții și nici plasă de siguranță - fiecare este liber să descopere pe pielea lui limita dintre plăcere și frică, dintre motivație și dorință, dintre atenție și risc. Și mai bine să tremuri pentru că ai curaj să îți trăiești viața, decât să supraviețuiești, ferit fiind de orice „viciu"", conchide Mihaela Bilic, într-o postare pe pagina sa de Facebook.
O tânără a ignorat aceste simptome mai mult decât comune și a fost diagnosticată cu un cancer grav.
Descoperă complexitatea sindromului Cushing, o tulburare hormonală determinată de niveluri ridicate de cortizol.
Cum îi poți descrie medicului situația scaunului tău, fără să duci o probă de scaun. Ce este scala Bristol a scaunului.
Asta se întâmplă dacă congelezi fructele și legumele. Răspunsul medicilor te va pune pe gânduri.
De ce 90% dintre oameni au această bacterie în corp fără să știe. Cum e posibil ca doar 90% din oameni să o aibă. Ce se întâmplă cu restul de 10%.
De ce ne îngrășăm după vârsta de 40 de ani. Care este, de fapt, rolul tiroidei în acest fenomen neplăcut.
Obezitatea este una dintre cele mai mari provocări de sănătate publică din întreaga lume. Care este legătura sa cu genetica?
Află mai multe despre studiul care prezintă cum nivelurile de testosteron pot influența riscul de diabet de tip 2 la bărbații supraponderali.
Echilibrul hormonilor este crucial pentru o sănătate optimă, iar chiar și o mică dereglare poate afecta semnificativ viața de zi cu zi.
Cât trebuie să mâncăm după 40 de ani. De ce ne îngrășăm după o anumită vârstă. Cum și cât trebuie, de fapt, să mâncăm.
Acestea sunt semnele care ar trebui să ne trimită la endocrinolog.