Dieta bogată în grăsimi poate favoriza cancerul colorectal. Ce au descoperit cercetătorii despre intestin.
O dietă cu multe alimente grase poate influența mai mult decât greutatea sau nivelul colesterolului. Un nou studiu arată că anumite bacterii intestinale, stimulate de o alimentație bogată în grăsimi, pot produce un acid biliar asociat cu dezvoltarea tumorilor colorectale.
Cercetătorii din Germania au identificat un posibil mecanism prin care dieta de tip occidental poate contribui la apariția și evoluția cancerului colorectal. Rezultatele oferă noi informații despre legătura dintre alimentație, microbiomul intestinal și cancer, potrivit studiului publicat în revista Gut.
Grăsimile din alimente determină ficatul să producă acizi biliari primari. Aceștia au un rol esențial în digestie, deoarece ajută organismul să descompună și să absoarbă grăsimile.
Cea mai mare parte a acizilor biliari este reabsorbită și revine la ficat. O cantitate mică ajunge însă în colon.
Acolo intervine microbiomul intestinal. Anumite bacterii transformă acizii biliari primari în acizi biliari secundari. Printre aceștia se află acidul deoxicolic, cunoscut sub abrevierea DCA.
Cercetătorii suspectează că un nivel mai mare de DCA în intestin poate crea un mediu favorabil dezvoltării tumorilor.
Echipa de cercetare de la Technical University of Munich, RWTH Aachen și German Institute of Human Nutrition Potsdam-Rehbrücke a folosit modele experimentale pe șoareci pentru a testa legătura dintre bacterii, DCA și cancerul colorectal.
Oamenii de știință au introdus bacterii capabile să producă DCA în intestinul unor șoareci al căror microbiom putea fi controlat.
Apoi au comparat evoluția tumorilor cu cea observată la șoareci care nu aveau aceste bacterii.
Rezultatul a fost important. Soarecii cu bacterii producătoare de DCA au prezentat o creștere mai mare a tumorilor colorectale.
Acidul biliar poate accelera diviziunea celulară. Cercetătorii au observat și o creștere a diviziunii celulare la șoarecii expuși la DCA.
Cu cât celulele se divid mai des, cu atât cresc și ocaziile pentru apariția unor erori în copierea ADN-ului. Aceste modificări genetice se pot acumula în timp și pot contribui la dezvoltarea cancerului.
Studiul nu spune că o masă grasă provoacă cancer. Legătura este mult mai complexă și implică alimentația pe termen lung, microbiomul, metabolismul acizilor biliari și alți factori de risc.
Pentru a vedea dacă observațiile din experimentele pe animale au o legătură și cu situația oamenilor, cercetătorii au analizat probe de scaun de la peste 1.000 de persoane, cu și fără cancer colorectal.
Genele asociate bacteriilor care produc DCA au apărut mai frecvent la persoanele cu cancer colorectal.
Această observație susține ipoteza formulată de cercetători, dar nu înseamnă că prezența acestor bacterii confirmă existența cancerului și nici că ele reprezintă singura cauză a bolii.
Cancerul colorectal a devenit o preocupare tot mai mare, inclusiv la adulții mai tineri. Date publicate în ianuarie 2026 în Journal of the American Medical Association au arătat că, în Statele Unite, mortalitatea prin cancer colorectal la persoanele sub 50 de ani a crescut în ultimele decenii.
Potrivit analizei citate, cancerul colorectal a fost singurul dintre mai multe tipuri importante de cancer analizate care a prezentat o creștere a mortalității în această grupă de vârstă.
Fenomenul nu are o singură explicație. Alimentația, excesul ponderal, sedentarismul, consumul de carne procesată, fumatul, alcoolul și factorii genetici pot contribui la riscul individual.
Una dintre problemele cancerului colorectal este faptul că boala poate evolua fără semne evidente în stadiile timpurii.
Atunci când apar, simptomele pot fi confundate cu probleme digestive obișnuite.
Semne care merită discutate cu medicul
Prezența unuia dintre aceste simptome nu înseamnă automat cancer colorectal. Totuși, simptomele persistente sau neobișnuite necesită evaluare medicală.
Rezultatele deschid și o direcție interesantă pentru cercetările viitoare. Una dintre ideile discutate de autori este modificarea microbiomului intestinal pentru reducerea numărului de bacterii care produc DCA. În viitor, astfel de strategii ar putea include intervenții asupra microbiomului sau chiar transplanturi de microbiotă.
Deocamdată, acestea rămân direcții de cercetare. Nu există suficiente dovezi pentru ca transplantul de microbiotă să fie considerat un tratament standard pentru prevenirea sau tratarea cancerului colorectal pe baza acestui studiu.
Studiul nu înseamnă că toate grăsimile alimentare sunt nocive. Organismul are nevoie de grăsimi, iar tipul acestora contează.
Problema este mai ales alimentația de tip occidental, cu multe produse ultraprocesate, alimente bogate în grăsimi și carne procesată și prea puține fibre.
O alimentație variată, cu legume, fructe, leguminoase, cereale integrale și surse de grăsimi nesaturate, poate face parte dintr-un stil de viață asociat cu un risc mai mic de cancer colorectal.
Renunțarea la fumat, limitarea alcoolului, menținerea unei greutăți sănătoase și activitatea fizică regulată sunt, de asemenea, importante.