Căscatul excesiv, pofta bruscă de ciocolată, oboseala inexplicabilă sau nevoia de a urina mai des pot fi primele semne că urmează o migrenă.
Timp de mii de ani, migrena a fost înțeleasă greșit. În Egiptul Antic, un papirus din jurul anului 1550 î.Hr. recomanda ungerea scalpului cu pește-pisică prăjit pentru tratarea durerii „unei jumătăți a capului”.
În secolul al II-lea, medicul Galen, cel care a introdus termenul de hemicrania, din care provine cuvântul „migrenă”, considera că sângerarea este soluția potrivită.
Mult mai târziu, în secolul XX, teoria dominantă era că migrenele sunt provocate de emoții reprimate sau de modificările vaselor de sânge din creier. Femeile, care suferă de migrene de aproximativ două ori mai frecvent decât bărbații, erau adesea catalogate drept prea sensibile sau anxioase.
Astăzi, neurologii spun că toate aceste explicații au fost depășite. Migrena este recunoscută drept o boală neurologică complexă, iar înțelegerea mecanismelor din spatele ei a evoluat spectaculos în ultimul deceniu.
Medicii împart durerile de cap în două mari categorii.
Prima categorie este reprezentată de cefaleele primare, care nu sunt provocate de o altă boală. Din această categorie fac parte migrena și cefaleea în ciorchine.
A doua categorie include cefaleele secundare, care pot apărea din cauza unor afecțiuni precum accidentul vascular cerebral, meningita, tumorile cerebrale sau hemoragiile intracraniene. Inclusiv mahmureala este considerată o cefalee secundară.
Potrivit profesoarei Alexandra Sinclair, neurolog la Universitatea din Birmingham și președinta Asociației Britanice pentru Studiul Cefaleei, diferențierea dintre aceste tipuri nu este întotdeauna simplă.
În general, o migrenă se manifestă printr-o durere moderată sau severă, adesea pulsatilă și localizată pe o singură parte a capului. Persoana afectată preferă să stea întinsă, evită lumina și zgomotul, iar greața este frecvent prezentă.
Una dintre cele mai importante descoperiri din ultimii ani este identificarea mecanismului biologic care declanșează migrena.
Specialiștii au demonstrat că aceasta apare prin activarea sistemului trigeminovascular, o rețea complexă formată din nervi și vase de sânge responsabile de transmiterea durerii.
În centrul acestui sistem se află nervul trigemen, cel mai mare nerv senzorial al capului, implicat în transmiterea informațiilor legate de durere, temperatură și atingere.
În timpul unui atac de migrenă, fibrele nervoase eliberează o substanță numită CGRP (peptidă asociată genei calcitoninei). Aceasta activează căile durerii din creier și declanșează simptomele caracteristice, care pot varia de la dureri moderate până la episoade complet invalidante.
Una dintre cele mai interesante descoperiri este că migrena nu începe atunci când apare durerea.
În realitate, ea evoluează în patru faze distincte.
Prima etapă poate apărea cu până la 24 de ore înainte și include simptome aparent banale:
căscat repetat;
oboseală inexplicabilă;
urinări mai frecvente;
modificări ale dispoziției;
poftă neobișnuită pentru anumite alimente.
Mult timp s-a crezut că alimente precum ciocolata sau brânza declanșează migrenele.
Însă studiile moderne de imagistică cerebrală au schimbat complet această perspectivă.
Cercetările arată că zonele cerebrale implicate în controlul apetitului se activează cu aproximativ 24 de ore înainte de apariția durerii.
Cu alte cuvinte, migrena provoacă pofta de ciocolată, nu invers.
După faza de avertizare, aproximativ 30% dintre pacienți dezvoltă ceea ce medicii numesc aură.
Aceasta poate include:
pete luminoase sau tulburări de vedere;
amorțeală la nivelul feței, brațelor sau picioarelor;
dificultăți de vorbire.
Abia după această etapă apare durerea propriu-zisă, care poate dura între patru și 72 de ore.
După dispariția durerii urmează postdromul, o perioadă în care persoana poate rămâne epuizată, lipsită de energie sau cu dificultăți de concentrare încă una-două zile.
Potrivit specialiștilor, migrena apare prin combinarea predispoziției genetice cu factori externi.
Schimbările hormonale, stresul, modificările stilului de viață sau anumite condiții de mediu pot crește riscul apariției crizelor.
Există chiar ipoteza că această sensibilitate crescută la lumină, zgomot și mișcare ar fi reprezentat, în trecutul evolutiv al omenirii, un avantaj de supraviețuire, deoarece persoanele afectate rămâneau mai vigilente în fața pericolelor.
În prezent însă, aceeași sensibilitate poate transforma activități obișnuite, precum munca într-un birou luminat artificial sau folosirea calculatorului, într-o adevărată provocare.
Organizația Mondială a Sănătății include migrena printre cele mai invalidante afecțiuni la nivel mondial, deoarece afectează în special persoanele aflate în cei mai productivi ani ai vieții.
Deși fiecare pacient are propriile sale tipare, există câțiva factori cunoscuți care cresc probabilitatea apariției unui atac:
lipsa somnului;
somnul excesiv;
deshidratarea;
stresul intens;
întreruperea bruscă a consumului de cofeină.
În ceea ce privește timpul petrecut în fața ecranelor, dovezile științifice sunt încă neconcludente. Persoanele cu migrenă sunt sensibile la lumină, însă nu s-a demonstrat clar că utilizarea telefonului sau a calculatorului reprezintă, în sine, un factor declanșator.
Cea mai mare revoluție terapeutică a venit odată cu descoperirea rolului CGRP.
Pe baza acestei descoperiri au fost dezvoltate două clase moderne de medicamente:
gepanții, administrați de regulă sub formă de comprimate, care blochează receptorii CGRP;
anticorpii monoclonali anti-CGRP, administrați prin injecții lunare.
Potrivit profesoarei Alexandra Sinclair, aceste terapii au schimbat radical tratamentul migrenei în ultimii patru-cinci ani și oferă rezultate foarte bune pentru numeroși pacienți, conform The Guardian.
Totuși, accesul la aceste medicamente rămâne limitat în multe țări din cauza costurilor ridicate și a numărului insuficient de specialiști care tratează cefaleea.
Medicii atrag atenția că migrena nu este un simplu disconfort și nici un semn de slăbiciune.
Pentru unii pacienți, simptomele afectează o mare parte din fiecare lună și pot influența activitatea profesională, viața socială și sănătatea mintală.
Mesajul neurologilor este clar: dacă episoadele de migrenă sunt frecvente, severe sau împiedică desfășurarea activităților zilnice, este important consultul la medic. Înțelegerea acestei boli a evoluat enorm, iar tratamentele disponibile astăzi pot face diferența între o viață dominată de durere și una în care migrena este ținută sub control.