Unele persoane care amețesc sau sunt confuze atunci când se ridică pot avea un risc crescut de a dezvolta demență ani mai târziu, potrivit unui nou studiu publicat în Neurology (link direct studiu), jurnalul medical al Academiei Americane de Neurologie. Afecțiunea, numită hipotensiune arterială ortostatică, apare atunci când oamenii se confruntă cu o scădere bruscă a tensiunii arteriale atunci când se ridică, din cauză căreia amețesc sau sunt confuzi.
Studiul a arătat că există o legătură cu demența doar la persoanele care au o scădere a tensiunii arteriale sistolice, nu la persoanele care au o scădere a tensiunii arteriale diastolice sau a presiunii arteriale în general.
Tensiunea sistolică este primul număr dintr-o citire a tensiunii arteriale, iar hipotensiunea arterială ortostatică sistolică a fost definită ca o scădere de cel puțin 15 mmHg în momentul în care cineva se ridică.
„Tensiunea arterială a oamenilor atunci când trec de la a sta jos la a fi în picioare trebuie să fie monitorizată”, a declarat autorul studiului, dr. farm. Laure Rouch, de la Universitatea din California, San Francisco. „Este posibil ca un control al acestor căderi de tensiune arterială să fie o modalitate promițătoare de a ajuta la păstrarea gândirii și abilităților de memorie ale oamenilor pe măsură ce îmbătrânesc.”
Studiul a implicat 2.131 de persoane care aveau o vârstă medie de 73 de ani și nu aveau demență atunci când s-au înscris. Citirile tensiunii arteriale au fost făcute la începutul studiului și apoi la unul, trei și cinci ani mai târziu. Un total de 15% dintre subiecți au avut hipotensiune ortostatică, 9% au avut hipotensiune ortostatică sistolică și 6% au avut hipotensiune ortostatică diastolică.
De-a lungul a 12 ani, participanții au fost evaluați pentru a vedea dacă cineva a dezvoltat demență. Un total de 462 de persoane, adică 22% dintre subiecți, au dezvoltat boala.
Analizând datele, cercetătorii au ajuns la concluzia că persoanele cu hipotensiune arterială sistolică aveau aproape cu 40% risc mai mare de a dezvolta demență decât cei care nu aveau afecțiunea.Cincizeci dintre cei 192 de subiecți cu hipotensiune arterială ortostatică sistolică, sau 26%, au dezvoltat demență, comparativ cu 412 din 1.939 de persoane fără aceasta, sau 21%. Atunci când cercetătorii au ajustat datele în funcție de alți factori care ar putea afecta riscul de demență, cum ar fi diabetul, fumatul și consumul de alcool, cei cu hipotensiune arterială sistolică au avut un risc cu 37% mai mare de a dezvolta demență.
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile și cu impact major.
Medicamentul care este prescris frecvent persoanelor cu demență afectează mai rău creierul și accelerează declinul cognitiv.
Acesta este cel mai rău lucru pe care îl faci imediat ce te trezești și îți macină sănătatea.
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Acest obicei zilnic, imposibil de evitat, este un factor declanșator pentru AVC, iar cele mai expuse sunt femeile.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
De ce ne blocăm de spate. Ce semnal ne transmite, de fapt, organismul când apare contractura musculară.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Acești 10 factori cresc riscul de AVC și contribuie la gravitatea acestuia.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.