Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Anevrismul intracranian - dilatare localizată a unui vas de sânge care formează un buzunar fragil, iar ruptura acestuia duce la o hemoragie extrem de severă și, într-o treime din cazuri, la deces – a fost studiat de o echipă condusă de Universitatea din Geneva (UNIGE), Spitalele Universitare din Geneva (HUG) și Universitatea din Utrecht. Genomul a peste 10.000 de persoane care suferă de anevrisme a fost analizat împreună cu cel al 300.000 de voluntari sănătoși. Concluzia: au fost identificate 17 anomalii genetice care sunt implicate în special în funcționarea endoteliului vascular, căptușeala interioară a vaselor de sânge; arată că o predispoziție genetică la hipertensiune arterială și fumat joacă un rol important în dezvoltarea unui anevrism intracranian.
Cercetătorii au observat și o asociere între acești markeri genetici și medicamente anti-epileptice, făcând posibilă luarea în considerare a utilizării anumitor medicamente în gestionarea bolii.
”Prin urmare, este esențial să înțelegem mai bine baza genetică - moștenită sau altfel - care guvernează riscul dezvoltării bolii, dar și să facem distincția între diferitele forme ale bolii și severitatea acesteia. Acest lucru ne va permite să detectăm persoanele cu risc și le oferim cel mai adecvat tratament”, explică Philippe Bijlenga, profesor asistent în cadrul Departamentului de Neuroștiințe Clinice de la Facultatea de Medicină UNIGE și consultant principal la Divizia de Neurochirurgie HUG.
Specialiștii au sesizat că majoritatea acestor anomalii genetice par a fi legate de funcționarea celulelor endoteliale care acoperă interiorul vaselor de sânge și, de obicei, le fac robuste. „Aceste celule sunt suspectate de mult timp că sunt responsabile de anevrisme. (...) Se pare că structurile proteinelor unor gene pe care le-am identificat sunt legate de medicamente antiepileptice. Nu știm încă dacă acest efect este pozitiv sau negativ, dar deschide posibilitatea tratamentelor farmacologice, potențial mai puțin invaziv decât abordările chirurgicale pe care le folosim în prezent”, precizează Philippe Bijlenga, potrivit unui comunicat al Universității din Geneva.
Studiul, AICI.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Obiceiul sănătos care dublează riscul de demență. Persoanele care au o anumită vârstă sunt cele mai expuse.
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Acest obicei zilnic, imposibil de evitat, este un factor declanșator pentru AVC, iar cele mai expuse sunt femeile.
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Această terapie ameliorează semnificativ simptomele pacienților cu Alzheimer. Medicii susțin că toți pacienții văd efecte benefice.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.