Anorexia nervoasă, tulburare alimentară devastatoare și potențial mortală, își pune amprenta asupra organismului.
Cu toate acestea, un nou studiu evidențiază că impactul pe care lipsa unei alimentații suficiente îl poate avea asupra creierului, prin reducerea gravă a măsurilor critice ale structurii și sănătății creierului, notează Science Alert.
Astfel, pe baza unui total de 1.648 de scanări ale creierului la femei (685 cu anorexie nervoasă) colectate din 22 de locații diferite, cercetătorii au descoperit scăderi ale grosimii corticale, ale volumelor subcorticale și ale suprafeței corticale la persoanele cu anorexie. În esență, creierul se cam micșorează.
În ceea ce privește dimensiunea eșantionului, acesta este cel mai mare studiu realizat până în prezent pentru a analiza relația dintre tulburarea de alimentație și materia cenușie - și arată cât de important este să tratăm afecțiunea cât mai devreme posibil în dezvoltarea ei.
”Pentru acest studiu, am lucrat intensiv timp de mai mulți ani cu echipe de cercetare din întreaga lume”, spune psihologul Esther Walton, de la Universitatea Bath din Marea Britanie,potrivit sursei menționate.
”Faptul că am reușit să combinăm mii de scanări cerebrale de la persoane cu anorexie ne-a permis să studiem mult mai detaliat modificările cerebrale care ar putea caracteriza această tulburare”.
Reducerile de dimensiune și formă a creierului prezentate aici sunt de două până la patru ori mai mari decât reducerile cauzate de alte afecțiuni psihologice, cum ar fi depresia, tulburarea de hiperactivitate și deficit de atenție (ADHD) și tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC sau OCD), spun cercetătorii.
Ceea ce cauzează aceste reduceri nu este acoperit de acest studiu, dar echipa din spatele lui sugerează că reducerile indicelui de masă corporală (IMC) și cantitatea de nutrienți disponibili au probabil ceva de-a face cu aceasta.
Cu toate acestea, există speranță în cadrul cercetării: scanările cerebrale au arătat că tratamentele pentru anorexie, care implică de obicei terapia cognitiv-comportamentală, pot inversa unele dintre aceste modificări ale creierului.
”Am constatat că reducerile mari în structura creierului, pe care le-am observat la pacienți, au fost mai puțin vizibile la pacienții care se aflau deja pe calea recuperării”, spune Walton.
”Acesta este un semn bun, deoarece indică faptul că aceste schimbări ar putea să nu fie permanente. Cu un tratament adecvat, creierul ar putea fi capabil să își revină”.
Care sunt cauzele apariției ADHD și cum poate fi tratată. Afectează atât copiii, cât și adulții
Deși oamenii de știință nu sunt siguri cu privire la cauzele care determină instalarea anorexiei, știm mult mai multe despre efectele acesteia. Milioane de oameni din întreaga lume sunt afectați de ea, iar aceasta este una dintre principalele cauze de deces legate de problemele de sănătate mintală.
Pe măsură ce vor veni mai multe date din studiile viitoare, oamenii de știință vor putea înțelege mai bine ce anume cauzează această reducere a volumului creierului la persoanele cu anorexie, precum și unele dintre mecanismele neurologice care stau la baza acesteia.
Deocamdată, este clar că, cu cât tratamentul este căutat și administrat mai devreme, cu atât mai bine. Aceleași tehnici utilizate aici ar putea fi folosite și pentru a măsura eficiența tratamentelor asupra daunelor provocate creierului.
”Efectele tratamentelor și intervențiilor pot fi acum evaluate, folosind aceste noi hărți ale creierului ca referință. Acesta este cu adevărat un semnal de alarmă, care arată necesitatea unor intervenții timpurii pentru persoanele cu tulburări de alimentație”, spune neurologul Paul Thompson de la Universitatea din California de Sud.
Acest obicei zilnic, imposibil de evitat, este un factor declanșator pentru AVC, iar cele mai expuse sunt femeile.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile și cu impact major.
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Medicamentul care este prescris frecvent persoanelor cu demență afectează mai rău creierul și accelerează declinul cognitiv.
Aceste alimente îți distrug creierul în doar câteva zile. Cresc inflamația din corp.
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Acești 10 factori cresc riscul de AVC și contribuie la gravitatea acestuia.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.