Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile și cu impact major.
Ataxia este o boală degenerativă a sistemului nervos, iar multe dintre simptome sunt similare cu cele ale stării de ebrietate, cum ar fi vorbirea greoaie, împiedicarea, căderea și lipsa de coordonare.
Aceste simptome sunt cauzate de afectarea cerebelului, partea creierului care este responsabilă de coordonarea mișcărilor.
Tratamentul ataxiei implică o combinație de medicamente pentru tratarea simptomelor și terapie pentru îmbunătățirea calității vieții, arată ataxia.org.
Ataxia persoane de toate vârstele, debutul poate varia de la copilărie până la bătrânețe, iar complicațiile acestei afecțiuni pot fi debilitante și pot duce la moarte prematură.
În funcție de zona care este afectate, ataxia poate să fie de trei tipuri:
- cerebeloasă, apare ca urmare a unor probleme la nivelul cerebelului, iar simptomele se prezintă prin probleme în a mișca membrele și ochii, a face mișcări rapide, dar și a nu estima trecerea timpului;
- vestibulară, afectează sistemul vestibular care percepe mișcările capului și joacă un rol important în echilibru și orientarea în spațiu. Între simptome se află: dificultatea de a se ridica și așeza, greață, vărsături, vertij și mers împiedicat;
- senzorială, poate fi legată de probleme nervoase la nivelul măduvei spinării, al sistemului vizual sau al nervilor periferici.
Aceste părți ale sistemului nervos vă ajută corpul să își simtă propria locație și mișcările - cunoscută și sub numele de propriocepție. Problemele cu acești nervi sunt de obicei asociate cu probleme cu mersul.
Persoanele cu ataxie senzorială au probleme în a sta în picioare, cu picioare apropiate și cu ochii închiși, arată Healthline.
Există mai multe tipuri de ataxie: dobândită, moștenită și sporadică. Astfel, cauzele ataxiei diferă în funcție de tipul afecțiunii.
Ataxia dobândită apare ca urmare a leziunilor nervoase cauzate de factori externi, cum ar fi o accidentare, spre deosebire de genele moștenite.
Printre cauzele care pot duce la ataxie se află:
- leziune la cap
- accident vascular cerebral
- tumori care afectează creierul și zona înconjurătoare
- infecții, precum meningita, HIV și varicela
- paralizie cerebrală
- afecțiuni autoimune, cum ar fi scleroza multiplă și sindroamele paraneoplazice
- o tiroidă hipoactivă (hipotiroidism)
- deficiențe de vitamine, inclusiv vitaminele B1 și B12, vitamina E
- reacții la anumite medicamente, cum ar fi sedativele, chimioterapia și medicamentele anticonvulsivante
- otrăvirea cu metale grele (plumb sau mercur) ori cu solvenți
- tulburări de consum de alcool pe termen lung.
Ataxiile ereditare se dezvoltă în urma unor mutații în anumite gene pe care le moșteniți de la părinți, mutații care pot duce la deteriorarea sau degenerarea țesutului nervos.
Ataxia ereditară este transmisă, de obicei, în două moduri diferite: dominantă, fiind necesară o singură copie a genei mutante pentru a avea această afecțiune, și recesivă, pentru care sunt necesare două copii ale genei mutante, câte una de la fiecare părinte.
Ataxia sporadică apare ca urmare a unor mutații ADN spontane, dar simptomele se manifestă în perioada adultă.
Cele mai frecvente simptomele ale ataxiei pot include:
- probleme de coordonare și echilibru, care pot include stângăcie, mers nesigur și căderi frecvente
- probleme cu sarcinile motorii fine, cum ar fi scrierea, ridicarea obiectelor mici sau încheierea hainelor la nasturi
- vorbire greoaie sau neclară
- tremurături sau spasme musculare
- dificultăți în a mânca sau înghiți
- mișcări neobișnuite ale ochilor, cum ar fi mișcări oculare mai lente decât cele normale sau nistagmus, un tip de mișcare involuntară a ochilor.
În ceea ce privește diagnosticul ataxiei, acesta se pune în urma anamnezei pacientului, a unor analize de sânge și urină, teste de genetice și investigații imagistice, precum și după efectuarea unor teste neurologice,care privesc echilibrul, mișcarea, reflexele, musculatura, memoria și concentrarea, văzul și auzul.
În cazul ataxiei ereditare nu există un leac pentru vindecare, astfel că tratamentul este menit să amelioreze simptomele și să îi îmbunătățească pacientului calitatea vieții.
Pentru ataxia dobândită, tratamentul se referă la cauzele care au dus la apariția ataxiei, adică vindecarea infecțiilor sau reducerea deficitului de vitamine.
Pe lângă medicamentele care ajută la ameliorarea simptomelor, pacientului cu ataxie i se recomandă kinetoterapia și logopedia.
Ataxia poate duce la complicații, astfel, pacientul poate avea un tip de rigiditate netratabilă, probleme respiratorii sau de sufocare, ce uneori sunt suficinet de severe pentru a duce la deces.
Alte complicații ale ataxiei sunt:
- rigiditate/spasmicitate
- durere
- oboseală
- tensiune arterială scăzută
- disfuncții intestinale sau ale vezicii urinare
- disfuncție sexuală.
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile și cu impact major.
Un test rapid de 15 minute ar putea îmbunătăți șansele pacienților cu AVC de a evita leziunile cerebrale.
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Consumul de ceai este asociat cu demența. Există un ingredient nociv care îți devastează creierul iremediabil.
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Acestea sunt cele 5 semne banale ale tumorilor cerebrale. Dacă simți ASTA, ești în mare pericol.
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Semnul simplu care indică revenirea din comă. Ce se întâmplă în creierul pacienților. Care este semnalul cheie.
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul.
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.