Ludwig van Beethoven era predispus la boli hepatice și suferea de hepatita B, potrivit unui studiu care a analizat ADN-ul celebrului compozitor.
Un nou studiu publicat miercuri a ajuns la mai multe concluzii referitoare la ascendenţa şi istoricul medical al compozitorului Ludwig van Beethoven, notează Agerpres, citând AFP.
Astfel, analiza genomică a examinat mostre de ADN din opt şuviţe de păr prezentate ca aparţinând legendarului compozitor, din colecţii publice sau private.
Cercetătorii au stabilit că cinci dintre acestea provin de la un singur individ de sex masculin, fiind datate la începutul secolului al XIX-lea.
Dintre aceste cinci şuviţe, istoria a două dintre ele este neîntreruptă timp de două secole, fiind susţinută de o documentaţie bogată. Una i-a fost oferită în 1826 de către Beethoven unui prieten muzician, iar cea de-a doua provine de la un prieten de familie care s-a ocupat de înmormântarea compozitorului.
Aceste cinci şuviţe, care acoperă ultimii şapte ani din viaţa lui Beethoven, sunt aproape sigur autentice, potrivit cercetătorilor.
Secvenţierea ADN-ului a fost efectuată în Germania, în laboratorul de antropologie de la Institutul Max-Plank din Leipzig, unde sunt de obicei studiaţi oamenii preistorici.
Spre deosebire de analiza oaselor, ”în păr, ADN-ul este foarte degradat”, a explicat Johannes Krause, şeful departamentului de genetică al institutului şi coautor al studiului. ”A fost dificil să recoltăm suficient ADN pentru a asambla genomul”, a adăugat el.
Au fost folosiţi câţiva metri de păr şi, în final, trei sferturi din genom (totalitatea genelor unei fiinţe vii) au putut fi cartografiate.
Oamenii de ştiinţă au descoperit, printre altele, că Beethoven avea o predispoziţie genetică pentru boli hepatice şi că era infectat cu virusul hepatitei B, o boală inflamatorie care afectează ficatul, în lunile anterioare morţii sale.
Aceşti factori, alături de consumul regulat de alcool, prezintă ”explicaţii plauzibile” pentru moartea lui Beethoven, în 1827, au declarat autorii studiului publicat în jurnalul ştiinţific Current Biology.
Geneticianul Mircea Iliescu, cercetător la Universitatea din Cambridge, a explicat care sunt aspectele ce ar trebui să le luăm în calcul în cazul lui Beethoven, dar și de ce trebuie să ne schimbăm stilul de viață atunci când genetica o cere.
”Este foarte interesant pentru că această predispoziție la boli, noi am început să o putem citi în ADN, fie că vorbim de oameni care trăiesc acum, fie că vorbim de oameni din ale căror oase găsim ADN-ul.
Deci în cazul lui Beethoven, se știe că el consuma niște alcool, alcoolul nu face bine oricum, dar cumva cercetătorii au vrut să schimbe paradigma să explice că nu era doar alcoolul și că el avea o predispoziție.
Și, uitându-se în ADN, în primul rând, noi știm gene care ne predispun la probleme hepatice, iar cercetătorii au putut să compare, să se uite într-o bază de date cu sute de mii oameni din Marea Britanie, unde știm genele, și știm și problemele medicale și au putut să vadă că genele pe care le avea Beethoven te predispun la ciroză, și, în al doilea rând, din oase sau din păr, în cazul acesta, putem să ne uităm la anumiți patogeni pe care îi avea acea persoană.
Și în cazul acesta au găsit urme de hepatita B, de virusul hepatic. Cu alte cuvinte, Beethoven nu avea nici noroc din naștere, în ceea ce privește ficatul lui, a avut și hepatita B, ceea ce în vremea aceea nu era ceva nemaivăzut și a consumat și prea mult alcool”, a declarat geneticianul Mircea Iliescu, cercetător la Universitatea din Cambridge, la Digi 24.
De asemenea, cercetătorul a subliniat faptul că dacă pe unii îi interesează doar ce problemă a avut Beethoven, rezultatul care a fost făcut public trebuie citit într-o altă notă.
”În general putem să citim acum trecutul oamenilor, să înțelegem ce probleme aveau, ce predispoziții aveau, și mai important pentru noi, astăzi, cum s-au schimbat aceste predispoziții, cum suntem noi în prezent față de cei din trecut.
Iar a doua parte foarte interesantă este această cunoaștere a geneticii noastre, faptul că știm riscul pentru anumite boli.
Și cred că acesta este un mesaj foarte important, mai ales în România unde problemele de alcool sunt destul de mari, faptul că dacă ai gene în plus și consumi și alcool, soarta ta este destul de sigură.
Deci dacă poți să faci ceva cu stilul de viață, ar fi bine să-l faci”, a mai spus geneticianul, subliniind că este foarte greu să schimbi stilul de viață sau obiceiurile alimentare, dar ”dacă medicul spune că Uite, ne-am uitat în ADN-ul tău și dacă tu faci asta plus genele tale, ai șanse atât de mari să pățești asta! atunci, psihologic, vedem lucrurile altfel, și de aceea cred că este foarte important”.
Hepatita B este o infecție virală care atacă ficatul și poate provoca atât boli acute, cât și cronice. Virusul se transmite cel mai frecvent de la mamă la copil în timpul nașterii și al nașterii, precum și prin contactul cu sângele sau alte fluide corporale în timpul sexului cu un partener infectat, prin injecții nesigure sau prin expunere la instrumente ascuțite, arată Organizația Mondială a Sănătății. OMS estimează că 296 de milioane de persoane trăiau, în 2019, cu hepatita B, cu 1,5 milioane de noi cazuri anual. De altfel, în 2019. au fost estimate 820.00 de decese din cauza hepatitei B, cele mai multe ca urmare a cirozei sau a cancerului hepatic.
Majoritatea oamenilor nu prezintă niciun simptom atunci când sunt proaspăt infectați. Cu toate acestea, unele persoane au o boală acută cu simptome care durează câteva săptămâni, inclusiv îngălbenirea pielii și a ochilor (icter), urină închisă la culoare, oboseală extremă, greață, vărsături și dureri abdominale.
Persoanele cu hepatită acută pot dezvolta insuficiență hepatică acută, care poate duce la deces. Printre complicațiile pe termen lung ale infecțiilor cu VHB, un subgrup de persoane dezvoltă boli hepatice avansate, cum ar fi ciroza și carcinomul hepatocelular, care provoacă o morbiditate și o mortalitate ridicate, mai arată sursa menționată.
Diagnosticul se face în urma unor analize de sânge. În ceea ce privește tratamentul, pentru hepatita B acută nu există un tratament, medicul recomandând de obicei odihnă, alimentație adecvată și hidratare.
În cazul hepatitei cronice B, tratamentul este medicamentos și include antivirale. Tratamentul poate reduce evoluția cirozei și a cancerului hepatic, îmbunătățind în același timp rata de supraviețuire.
Prevenția în cazul hepatitei B se face prin vaccinare, încă de la naștere, chiar în primele ore, cu booster la o lună, iar perioada de protecție este estimată la cel puțin 20 de ani sau pe tot parcursul vieții. De altfel, OMS nu recomandă revaccinarea în cazul în care au fost efectuate toate cele trei vaccinuri.
Acest deficit accentuează simptomele COVID. De altfel și inflamația din organism agravează simptomele infecției.
Cum te poate omorî mașina de spălat. Ce se întâmplă, de fapt, când speli hainele
Povara economică ridicată a cancerului de col uterin cauzat de infecția cu HPV, evidențiată într-un raport de cercetare din 13 țări.
Patru virusuri ne amenință sănătatea, iar medicii se tem de o nouă pandemie.
Frigiderul, incubator pentru bacterii. Care este temperatura corectă la care trebuie setat frigiderul.
Complicația gravă pe care o poți face după infectarea cu COVID. Apare chiar și după ani de la infectare și are efecte dramatice.
Lucrul terifiant pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID. Efectele sunt catastrofale și iremediabile.
Un caz surprinzător de infecție apărut în Anglia fără legătură cu niciun alt caz. Care sunt riscurile de răspândire.
COVID duce la complicații grave și pe termen lung. Afectează rinichii, stomacul și inima.
